Evenimentul zilei

Mie01242018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial
22 Ian 2018
Publicat în Editoriale

Poimâine se împlinesc o sută de ani de la proclamarea, de către Sfatul Țării, a Independenței Republicii Democratice Moldovenești. Basarabia s-a rupt de Rusia țaristă, după mai bine de un sfert de veac de împilare. Ziua de 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române (1859), nu a fost aleasă întâmplător, firește, memoria istorică fiind încă vie în sufletele intelectualilor basarabeni.  

05 Ian 2018
Publicat în Editoriale

PSRM și Dodon par panicați în anul de grație 2018. Unul care va decide viitorul Republicii Moldova, cel puțin teroretic, pe următorii patru ani. Dacă în 2017 Dodon a contat mai mult pe Facebook, decât în politica internă și externă, în 2018 acesta și sociliaștii săi simt că au pierdut valul populist pe care s-au ridicat și este posibil să obțină un eșec lamentabil.

30 Noi 2017
Publicat în Editoriale

Republica Moldova a avut parte, de la proclamarea independenței încoace, de președinți mai mult sau mai puțin șterși, „nici calzi, nici reci”, mai mult sau mai puțin lași sau oameni docili Moscovei (e drept, aceștia au fost și mai puțini în „garnitura” de conducători în stat), în privința premierilor, însă, „oferta” a fost mult mai generoasă și variată. După Druc și Muravschi, am avut un premier tâlhar, care a înfometat intelectualitatea reținându-le salariile și pensiile, după ce a investit bani publici în acțiuni la Gagzprom în folos propriu, am avut premieri docili, un fost șofer sau o fostă economistă mediocră, gata să tragă cu mitraliera în tineri, am avut și un premier ajuns la „mititica” din cauza lăcomiei… 

19 Noi 2017
Publicat în Editoriale

Dimitrie Cantermir arăta, în lucrarea sa „Creșterea și descreșterea Curții Otomane”, un principiu politic fundamental. Cel al creșterii și descreșterii politice al oricărui fenomen, având un punct de apogeu vremelnic la mijloc. Dacă în cazul lui lui Dodon și al socialiștilor din parohia sa punctul culminat al ascensiunii politice l-a reprezentat ajungerea în funcția de președinte cu toate proptelele aferente, acum lucrurile alunecă încet, dar sigur, pe partea descendentă.

Locomotiva din capul statului dă semne de oboseală vizibilă, sleită de aburii puterii, iar vagoanele trenului pro-estic stau să deraieze de pe șinele euro-asiatice.

Eșecul suferit de socialiști și Dodon în referendumul de duminică pentru demiterea primarului suspendat al Capitalei nu este doar un eveniment singular. Acesta implică intrinsec și un bun indicator pentru cota de popularitate a lui Dodon și a acoliților săi politici.

Ca un barometru, referendumul a măsurat presiunea din societatea moldovenească, gata să nu mai înghită poveștile populiste ale lui Dodon. O vorbă spune că ulciorul nu merge de două ori la apă, așa că cioburile nu îi vor aduce nicio bucurie lui Igor Dodon de data aceasta.

Ba din contra, va măsura decăderea politică a sa și a tovarășilor săi de drum, cu un an înaintea alegerilor parlamentare. De data aceasta, precampania timpurie, cu un an înainte de termen, nu a mai dat roade așa cum s-a întâmplat la prezidențiale, ci s-a întors cu efect de bumerang. Unul care a lovit cu putere moalele capului nu foarte luminat al strategilor PSRM-ului.

Populația, și așa pauperizată a R. Moldova, a dat duminică un vot de blam acțiunilor populiste de cheltuire a circa jumătate de milion de euro pe ambițiile și mofturile politice ale socialiștilor lui Dodon. Aceia care îi asigurau pe toți că vor avea grijă de banii lor ca de ochii din cap. Nici măcar votanții empatici lui Dodon din Rășcani și Botanică nu au putut salva eșecul, fapt ce arată subțirimea votanților, cel puțin din zona centrală a țării, a PSRM.

Doar un pic peste jumătate din pragul minim de prezență de 33,3%, mai precis 17,31% dintre locuitorii Chișinăului. au mers la votare. Restul și-au văzut duminică liniștiți de familie și treburile curente. Adică de micile plăceri ale vieții pe care încă nu le-au strangulat politicienii de pe Bâc.

Matematic vorbind, asta înseamnă că doar 1 din 6 chișinăuieni nici măcar nu s-au sinchisit să meargă la urne pentru PSRM și Dodon. Și nici aceia nu au votat cu toții în favoarea demiterii lui Chirtoacă. Și de ce ar fi făcut-o?

Mai mult decât atât, Dodon a suferit cea mai mare umilință chiar la secția de votare. Aproape cinematografic, Dodon a primit cea mai bună replică posibilă, atunci când a cerut un buletin în „moldovenească”: „Nu, avem doar în limba română!”, i s-a răspuns sec și usturător.

Un fel de „bea un ceai și nu te diorgăi!”, numai că de data asta cu Dodon în rol de victimă. Un moment ce ar trebui să le dea măsura eșecului lui Dodon și PSRM-ului pentru anul viitor la parlamentare, acolo unde deja se văd câștigatori. Infatuarea și arderea etapelor, de departe păcatele preferate ale lui Dodon, îi vor cânta și prohodul politic. Populismul are și el, într-un final, picioare scurte.

Cel mai important e că 70% dintre „locatarii” celor patru penitenciare de pe raza Chișinăului au mers duminică să voteze. O fi și ăsta un semn de „bun augur” în spiritul sloganului său, „Dodon are viitor”!

17 Noi 2017
Publicat în Opinii

Oamenii înțelepți spun că trebuie să avem măsură în toate: în mâncare, în băutură, în ceea ce vrem să arătăm sau pretindem că suntem…  

Pagina 1 din 61