Evenimentul zilei

Mie10162019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial Editoriale Editorial: Mirul electoral pentru Dodon vine din nou de la Moscova

Editorial: Mirul electoral pentru Dodon vine din nou de la Moscova Recomandat

13 Februarie 2019 - 

Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.

La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.

În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.

Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.

Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1. 

Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.

Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.

Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.

Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.

De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.

Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.

La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.

Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.

La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.

Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.

Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.

Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.

Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.

În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă. 

Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment. 

 

Lasă un comentariu