Evenimentul zilei

Ma06252019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Editorial Editoriale Cum încearcă Rusia să pună din nou în genunchi Moldova

Cum încearcă Rusia să pună din nou în genunchi Moldova Recomandat

21 Februarie 2019 - 

Rusia nu stă departe de implicarea în alegerile din Republica Moldova nici de această dată și își promovează activ interesele pe toate palierele. Aflată la marginea „Imperiului”, așa cum numea Uniunea Sovietică scriitorul polonez Ryszard Kapuściński, Republica Moldova nu a încetat de facto să iasă de sub influența Moscovei, chiar dacă și-a câștigat indepedența în 1991.

După ce a pierdut influența în Ucraina, Moscova vrea să se asigure că nu i se va întmpla același lucru și la Chișinău. Obiectivul principal al Rusiei este să stopeze traseul european al R. Moldova pe care Chișinău merge după „Revoluția Twitter” din aprilie 2009.

Atunci forțele pro-europene au ajuns la putere și au demarat o serie de reforme menite să transforme Moldova într-o viitoare țară candidată pentru intrarea în Uniunea Europeană. Dar Rusia a mizat întotdeauna pe proiectele sale politice la Chișinău și personaje-cheie pe care să le poată folosi.

O parte din foștii comuniști s-au rebranduit în socialiști, după 2009, și au format Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Acesta a devenit totalmente obidient intereselor Moscovei. Pe acest fond, în 2016, PSRM a câștigat alegeri prezidențiale și l-a trimis în fruntea țării pe actualul președinte Igor Dodon.

Fiind o republică parlamentară, Igor Dodon nu deține puterea absolută și are nevoie și de o majoritate în Parlament care să îi susțină ideile politice. Scopul său este să folosească o viitoare majoritate parlamentară pentru a transforma Moldova într-o republică de tip prezidențial pentru ca mai apoi să poată conduce discreționar pe modelul lui Aleksandr Lukașnko în Belarus sau Vladimir Putin în Rusia.

Tocmai de aceea, Dodon încalcă des prevederile constituției care îi cer acum să fie apolitic și face fățiș campanie electorală pentru PSRM.

Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine către PSRM, iar Moscova îi ajută pe socialiști prin intermediul său. De când a fost instalat ca președinte, în decembrie 2016, Dodon a vizitat Rusia de câteva zeci de ori.

Peste capul Guvernului, Dodon a băgat Moldova în Uniunea Eurasiatică cu statut de observator pe data de 15 mai 2018. Nu de puține ori, atât Dodon cât și alți deputați ai PSRM au declarat că dacă vor câștiga aceste alegeri parlamentare și vor avea și majoritatea vor denunța Acordul de Asociere dintre UE și Republica Moldova, semnat în iunie 2014.

Nu în ultimul rând, Dodon militează pentru federalizarea Moldovei și permiterea accesului în Parlament a unor deputați din regiunea separatistă transnistreană de factură prorusească.

Astfel, în corpul total de votanți al țării a încă circa 500.000 de votanți (undeva la 20% din populația totală a R. Moldova) în marea lor majoritate de stânga, din regiunea transnistreană.

În ceea ce privește mass-media de limbă rusă, aceasta este încă foarte influentă la Chișinău. Zeci de ziare, reviste, radiouri, portaluri web și televiziuni rusești sunt retransmise în R. Moldova. Chiar dacă a fost anulată retransmisia buletinelor de știri sau altor programe de propagandă prin intermediul unei legi adoptate în ianuarie 2018, influența mediatică rusească nu s-a diminuat vizibil, ci a lăsat mai mult loc propagandei politice interne.

Circa 80% din instituțiile media sunt afiliate PSRM, Partidul Democrat și mai nou Partidul Ilan Shor. Toate sunt partide de stânga, iar PSRM și Partidul Ilan Shor afișează vizibil o atitudinea prorusă.

În ciuda interzicerii televiziunilor rusești, radio-urile și portalurile în limba rusă continuă propaganda pro-Kremlin, unul dintre cele mai vocal fiind Sputnik, una dintre agențiile de știri oficiale ale Federației Ruse.

Un episod recent exploatat de mass-media rusă și politicienii proruși de la Chișinău a fost cel legat de misiunea de salvare a doi piloți moldoveni, capturați de talibani în Afganistan, după ce elicopterul lor s-a prăbușit.

După o întrevedere cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasentov, Igor Dodon a ieșit și a anunțat, pe 11 februarie, că cei doi piloți au fost salvați de ruși și a blamat faptul că Guvernul nu a făcut nimic în acest sens de ani de zile.

El a încercat își aroge meritele operațiunii de salvare pe care, spune el, ar fi coordonat-o cu Moscova. La rândul său, partidul de guvernământ a replicat că Dodon ar fi acționat cinic și că folosește drama prizonierilor Moldovei pentru a-și spori cota lui și PSRM-ului.

Ulterior, diplomaților moldoveni veniți la Moscova să se intereseze de cei doi piloți nu li s-a permis să îi întâlnească pe piloți întalnească decât după câteva zile și numai pentru 10 minute. Între timp, televiziunile rusești au tirajat imagini cu cei doi fiind plasați într-un ONG condus de Igor Chaika, fiul Procurorului General al Rusiei, Yuri Chaika.

Igor Chaika este și reprezentantul asociației de afaceri „Delovaia Rossia” pentru Republica Moldova și Transnistria, dar și un apropiat al lui Igor Dodon. Chaika a afirmat apoi într-un interviu pentru Kommersant că autoritățile de la Chișinău au un comportament isteric pe acest subiect și a spus că cei doi piloți vor reveni la Chișinău după alegeri.

Nu în ultimul rând Rusia a intervenit din nou din campania electorală prin intermediul Bisericii. Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia de la Moscova. Conform rapoartele independente de monitorizare a campaniei electorale, atât înalți prelați ai acestei bisericii, cât și preoții din parohii au fost îndemnați să voteze cu candidații partidelor proruse, ca apărători ai valorilor creștine și ai „familiei tradiționale”.

Influența Rusiei în viața politică de la Chișinău este încă una foarte puternică, în ciuda a 10 ani de eforturi pentru orientarea țării spre Uniunea Europeană, acolo unde ajung peste 70% deja din exporturile R. Moldova.

În ciuda acestor realități, nostalgiiile sovietice, imigranții plecați încă la muncă în Rusia și apartenența la spațiul cultural rusesc a multor dintre moldoveni sunt unele dintre cele mai puternice ingrediente ca Moscova să aibă încă un cuvânt greu de spus la Chișinău.  

Lasă un comentariu