Evenimentul zilei

Vi11222019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică PROFIL// Vladimir Cebotari, candidatul PDM la șefia primăriei Capitalei

PROFIL// Vladimir Cebotari, candidatul PDM la șefia primăriei Capitalei

18 Octombrie 2019 - 

Fostul ministrul al Justiției în două guverne, deputatul democrat Vladimir Cebotari, candidează pentru funcția de primar general al Capitalei, relatează anticoruptie.md

În perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra sa planează suspiciuni că ar fi încheiat contracte păguboase pentru Calea Ferată în perioada în care a fost la șefia întreprinderii. Demnitarul a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, dar nu a fost penalizat. Recent, Cebotari a fost lipsit de imunitate parlamentară și este cercetat pentru că ar fi contribuit direct la privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău de către o organizație afiliată unui grup criminal organizat.

Vladimir Cebotari a intrat în structurile de stat în anul 2005, când a fost angajat în calitate de consultant în Direcția informativ-analitică a Aparatului Președintelui Republicii Moldova, în perioada în care șef al statului era Vladimir Voronin. Din 2006 până în 2011, a lucrat la Întreprinderea de Stat Air Moldova, mai întâi în calitate de secretar al Consiliului de administrare, apoi de șef al Departamentului Juridic. În septembrie 2008-septembrie 2009 a fost consilier al directorului general al Agenției Transporturi în materie de transport aerian și de coordonare a proiectelor Agenției Transporturi. 

Concomitent, între 2008 și 2010, a fost președinte al Consiliului de administrare al Societății pe Acțiuni Gara Nord. În următorii trei ani, Cebotari a fost director la Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, după care, până în aprilie 2015, a fost viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Leancă. În perioada ianuarie 2014 - iulie 2014 a fost și președinte al Consiliului de administrare al Întreprinderii de Stat MoldATSA. Timp de patru luni, în perioada aprilie–iulie 2015, Vladimir Cebotari a fost șef la Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova. Din această funcție el a fost propulsat de către Partidul Democrat la șefia Ministerului Justiției, după care a revenit într-o funcție de conducere în cadrul formațiunii politice. 

Cebotari este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine plătiţi manageri angajaţi la stat. În 2012, în calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău şi Autoritatea Aviaţiei Civile, acesta a avut un salariu anual de peste 800.000 de lei.

La alegerile parlamentare din 2001, Vladimir Cebotari a participat pe lista Blocului Electoral Alianţa Juriştilor şi Economiştilor din partea Partidului Demnităţii Civice din Moldova, condus de Ion Lipciu. Blocul electoral a acumulat în scrutinul parlamentar doar 0,93% din voturile alegătorilor și nu a trecut pragul electoral. În aprilie 2017, Cebotari a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova.

Afacerea de familie Fly One: conflicte de interese și favoruri din partea statului

Familia Cebotari are afaceri în mai multe domenii, între care aviația civilă, consultanță în afaceri, comercializarea tehnicii agricole și construcții. Cea mai importantă afacere care îi aduce anual familiei dividende de milioane este Compania aeriana Fly One, care operează zboruri către mai multe destinaţii din Europa şi Rusia. Compania a fost înființată în 2015 pe când Vladimir Cebotari era ministru al Justiției și a cunoscut o dezvoltare rapidă. Printre fondatorii companiei se afla soția ministrului, Maria Cebotari, cu o cotă de 40% din active, iar sora ministrului, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS Moldatsa, era administratoare. 

În aprilie 2016, Fly One a operat primele curse charter, iar în iunie 2017 a lansat primele curse regulate de pasageri către Moscova. Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat într-o anchetă că adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, în cadrul noii companii aeriene Fly One, era directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), Mircea Maleca, care se ascundea în spatele fostului său socru de la Leova, Tudor Carabadjac, profesor de educaţie fizică şi fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova. Acesta deținea, pe hârtie, o cotă de 40% din SRL Fly One. În 2011, Carabadjac a obţinut mandatul de consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.

Acest fapt a fost confirmat într-o scrisoare semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmau autenticitatea, şefii de la SIS susţineau, într-un răspuns official, că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului. „Informaţiile noastre indică la subminarea potenţialului Întreprinderii de Stat Air Moldova, prin influenţă, în scopul favorizării intereselor private în domeniu, inclusiv prin utilizarea pârghiilor atribuite AAC la eliberarea/prelungirea autorizaţiilor", se arată în răspunsul SIS pentru portalul Anticoruptie.md.

După ce investigația CIJM a scos la inveală conflictul de interese admis de Maleca, Centrul Naţional Anticorupţie s-a autosesizat și a demarat o achetă, după care și Comisia Națională de Integritate a demarat, la 30 iunie 2017, o cercetare, în care era vizat și ministrul Justiției Vladimir Cebotari. Angajații CNI urmau să stabilească dacă cei doi și-au declarat toată averea pentru anul 2015 și dacă au admis conflicte de interese în activitatea lor. Ulterior Mircea Maleca a demisionat, la solicitarea premierului Pavel Filip.

CNA a încetat cauza pornită, motivând că faptele expuse în presă nu s-au adeverit, iar Autoritatea Națională de Integritate (ANI), succesoarea CNI, nu s-a mai expus dacă Vladimir Cebotari și Mircea Maleca au admis vreun conflict de interese, pentru că instituția a fost reformată.

Pe fonul scandalului legat de implicarea în afaceri a ministrului Justiției și a conflictelor de interese, în octombrie 2016, Maria Cebotari a renunțat la cota-parte de 40% din cadrul companiei Fly One SRL, pachetul de active intrând în posesia lui Andrei Țurcan, fost director comercial al companiei Air Moldova în perioada în care Cebotari ocupa postul de director al Departamentului juridic. Cota Mariei Cebotari a fost vândută cu 4 milioane de lei sau aproximativ 200 de mii de euro. Datele apar în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 a fostului ministru al Justiției. Valoarea de cumpărare a cotei Mariei Cebotari era de 200 de mii de lei, potrivit declarației de venituri și proprietăți a demnitarului făcută pentru anul 2015.

Afacerea Fly One a revenit în familie la începutul anului 2019, când soția fostului ministru a redobândit din nou partea sa de 40 % din capitalul companiei aeriene. Interesant este faptul că deși în 2017 și 2018 familia Cebotari oficial nu a avut treabă cu această companie, democratul declară pentru ultimii doi ani dividende de la Fly One de 1,2 milioane de lei (!), potrivit declarației depusă la CEC.

Parteneriate de familie

„Parteneriatul” familiei ministrului Cebotari cu Mircea Maleca, foşti colegi la Air Moldova, a continuat, în 2016, şi la o altă firmă – Breitman Grup SRL, care-i are ca fondatori pe Marcel Tanas, Mircea Maleca şi Vera Sârbu, soacra lui Vladimir Cebotari, scria Ziarul de Gardă. Compania construia în 2017 o clădire multietajată la intersecţia str. Mihai Viteazul şi Mitropolit Dosoftei. Lucrările erau executate de Maxmod Imobil SRL, firmă la care soţia ministrului a fost în trecut contabilă şi care împarte aceeaşi adresă cu firma Tchebo-Com, fondată şi administrată de Maria Cebotari. Marcel Tanas, co-fondator la Breitman Grup, este administratorul şi unul din fondatorii companiei de construcţii Maxmod Imobil SRL, implicată în trecut în scandaluri, după ce a fost acuzată că ar fi luat bani de la oameni, fără a le finisa mansardele promise. „Nu este niciun fel de implicare a mea. A fost o sugestie atunci când a fost o întrebare. Ei erau în căutarea unor investiții, a unor proiecte din care ar putea să obțină o anumită stabilitate, respectiv am sugerat câteva proiecte despre care cunoșteam pentru că, în orice proiect, dacă te implici, te implici cu oameni în care ai cât de cât încredere. A fost o decizie a lor”, afirma Vladimir Cebotari, întrebat despre participarea soacrei în afacerea Breitman Grup. „La Vlaconic așa și nu am intrat în drepturi, cum nu a intrat nici maică-mea în succesiunea respectivă. Neaoș SRL a fost înstrăinată și exact așa a fost înstrăinată și cota soției dintr-o altă întreprindere” (n.r.: „Fly One”), a precizat ministrul pentru ZDG.

Datele din Registrul agenților economici arată că SRL Vlaconic este activă, iar Anatalia Cebotari deține o cotă 5% de participare, alte 95% aparținând lui Nicolae Cebotari, cel mai probabil, tatăl lui Vladimir Cebotari. Compania este înregistrată în satul Chiperceni, raionul Orhei, și este specializată în cultivarea plantelor cerealiere, tehnice și a plantelor furajere, creșterea păsărilor pentru carne, piscicultură, alte servicii în creșterea producției agricole.

Firma Sanair Service – servicii pentru Ministerului Justiției 

Compania Sanair Service SRL, specializată în activități ale agențiilor de voyaj și transport, este o altă afacere a familiei Cebotari. Compania a fost fondată în anul 2008 și înregistrată la Comrat. Soția lui Vladimir Cebotari deține în prezent o cotă de 27 la sută. Tot atât deține în această companie și Mircea Maleca, care este în prezent administrator al companiei Fly One, iar în trecut – șef al Administrației de Stat a Aviației Civile și director al companiei Air Moldova. Sanair Service SRL, specializată în activități ale agențiilor de voyaj și transport, a obținut în anul 2017, când Vladimir Cebotari era ministru al Justiției, două contracte de achiziții publice la acest minister, arată pagina web a Agenției Achiziții Publice. A livrat bilete de avion în valoare totală de 83 647 de lei. Vladimir Cebotari a declarat pentru Moldova Curată că în acea perioadă soția sa nu era fondatare în această companie și că a cumpărat cota-parte ulterior, de aceea nu ar putea fi vorba despre un conflict de interese.

Vladimir Cebotari mai deține 50 la sută din activele unei alte companii – C & V Asistență SRL, în care asociată, cu o cotă similară, este Luminița Ceban, care este și administratoare. Compania a fost înființată în 2008 și prestează servicii în materie de consultanță juridică și afaceri, dar și în efectuarea sondajelor de opinie publică.

Soția fostului ministru, Maria Cebotari, este asociat unic în compania Tchebo-com SRL, specializată în comerțul cu amănuntul.

Avere și interese

Familia Cebotari deține o casă evaluată la 1 800 000 de lei și 33% din alta, obținută prin succesiune, două terenuri, unul de 95 000 de lei, iar altul neevaluat. Pe 17 conturi bancare familia are în jur de 200 de mii de lei și 60 de mii de dolari.

În declarația de avere depusă la CEC apar, la capitolul proprietăți, două mașini de model Porche. Una – procurată în anul 2015, iar alta – în 2018. Ultima a fost cumpărată cu suma de 2 milioane de lei. Vladimir Cebotari a explicat pentru Moldova Curată că, având în vedere că declarația a fost depusă pentru doi ani – 2017 și 2018, a indicat prima mașină deoarece în 2017 încă o deținea. El susține însă că a vândut-o și și-a cumpărat cel de-al doilea Porche. Acum familia sa deține o singură mașină de acest model de lux.

Dacă în declaraţia de avere pentru 2015, Vladimir Cebotari scria că deţine cote părţi la 3 firme: C&V Asistenţă SRL, Vlaconic SRL şi Neaos SRL, astăzi, oficial, ministrul mai este acţionar doar la C&V Asistenţă SRL, cu activităţi de prestare a serviciilor de consultanţă juridică. La Vlaconic SRL fondatoare a rămas mama ministrului, Anatalia Cebotari, iar la Neaos SRL, distribuitor oficial în Moldova a tehnicii agricole şi tractoarelor marca John Deere, care, în 2014, i-a adus ministrului dividende de 2,9 milioane de lei, asociat unic a rămas Lilia Ivanov, fosta parteneră a lui Vladimir Cebotari, după ce el s-a retras din acţionariat în mai 2016.

Încălcări constatate, dar nepedepsite 

Vladimir Cebotari a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate. Bunăoară, în 2012, el a uitat să indice venituri obţinute din cotele părţi în trei firme: SRL Vlaconic (95%) și SRL C&V Asistența (50%) şi în SRL Neaos, firmă specializată în comerțul cu mașini agricole și industriale, unde deţinea 15% din acţiuni.

Datele Camerei Înregistrării de Stat aratau că în anul 2012 una dintre firme a avut un venit din vânzări de 8.912.000 lei. Cu toate acestea, în declaraţia de avere pentru anul 2012 Vladimir Cebotari nu a indicat firma. CNI a cercetat cazul, dar a constatat lipsa vreunei încălcări şi a clasat dosarul.

Şi în 2014, CNI a depistat că Cebotari, pe atunci viceministru la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, nu a indicat în declaraţia pe anul 2013 venitul soţiei, de vreo 6.000 de lei, 13 conturi bancare cu mijloace nesemnificative şi un automobil vechi, de model VAZ.

În decembrie 2014, CNI a confirmat printr-un act de constatare situaţia de încălcare a procedurii de declarare a veniturilor şi proprietăţilor pentru anul 2013 de către Vladimir Cebotari, însă fără a cere sancţionarea demnitarului pe motiv că omisiunile sunt neesenţiale şi au fost admise neintenţionat.

În niciuna din declaraţiile sale, Vladimir Cebotari nu a specificat valoarea cadastrală a apartamentului, deţinut în proprietate în anii 2003–2016, menționează portalul Avere.md.

În declaraţia pentru întreg anul 2013, bunăoară, nu a fost inclus automobilul Volkswagen Passat, după ce acesta a fost trecut în declaraţia pentru prima jumătate a anului 2013. Ulterior, într-o explicaţie depusă la CNI, Vladimir Cebotari a afirmat că automobilul a fost deţinut în leasing financiar, iar în 2013 contractul de leasing a fost transferat către o altă persoană. Totuşi, demnitarul nu a raportat în anul 2013 venituri obţinute în urma cedării/ transferul contractului de leasing către o altă persoană sau despre transmiterea acestuia cu titlu gratuit sau oneros.

Portalul moldovacurata.md scria în 2014 despre casa de lux a soţilor Cebotari, amplasată într-o zonă de elită a Capitalei, dar neînregistrată la oficiul Cadastral, deşi cei doi locuiau în ea.

Ajutoare de stat pentru compania ministrului

În 2016, când Vladimir Cebotari era ministru al Justiției, compania Fly One a fost vizată într-o expertiză anticorupție a Centrului Național Anticorupție la un proiect de regulament, elaborat de Consiliul Concurenței, ce viza ajutoare de la stat pentru companiile aviatice.

Consiliul Concurenței, care a fost criticat de mai multe ori în presă pentru favorizarea companiilor apropiate Partidului Democrat, spunea că documentul este necesar pentru ca Legea cu privire la ajutorul de stat să poată fi implementată eficient, dar și pentru a armoniza legislația națională cu cerințele Uniunii Europene în acest domeniu. De cealaltă parte, Centrul Național Anticorupție susținea însă că scopul ar fi promovarea intereselor financiare ale Aeroportului Internațional Chișinău, care a fost concensionat și beneficiază deja de investiții pentru exploatare, precum și a intereselor companiei Fly One, care era afiliată ministrului Justiției Vladimir Cebotari.

Proiectul a fost elaborate să fie aplicabil doar pentru AIC, în condițiile în care Aeroportul de la Mărculești este folosit mai mult în scopuri de apărare națională. CNA spunea că autorii proiectului noului regulament au preluat doar parțial normele sugerate de Uniunea Europeană în sectorul vizat, selectându-le, la propria discreție, doar pe cele „convenabile”, ceea ce ar trezi suspiciuni de corupție. Autoritatea atenționa de asemenea că proiectul urma să fie înregistrat de Ministerul Justiției, fapt ce putea genera un conflict de interese. 

„În concluzie, proiectul promovează interesele doar a unui grup restrâns de antreprenori, iar aprobarea acestuia ar stabili condiții inechitabile în raport cu alți antreprenori din domeniu, dar mai ales, ar prejudicia interesul public, deoarece promovarea intereselor financiare ale Aeroportului Internațional Chișinău sau ale companiei Fly One nu reprezintă interesele cetățenilor. În sensul dat, prin promovarea intereselor adaptate întreprinderilor concesionate în sectorul aviației se pot cauza prejudicii nu doar interesului public în general, dar și intereselor private legitime ale celorlalți beneficiari, denaturând astfel concurența pe piața internă. (...) Scopul real al promovării proiectului pare a fi mai degrabă promovarea anumitor facilități pentru concesionari și companii aeriene recent înființate, ca aceștia să poată beneficia de ajutor de stat pentru dezvoltarea domeniilor ce necesită investiții, fapt ce va aduce prejudicii interesului public și încălcarea principiului de liberă concurență și echitate în raporturile dintre stat și întreprinzător. (...) Centrul indică la inoportunitatea promovării proiectului, deoarece prevederile acestuia nu vor asigura transparența și coerența proiectelor finanțate, ci vor denatura climatul concurențial pe piața internă”, se spune în analiză. De menționat că Regulamentul privind ajutorul de stat pentru finanţarea aeroporturilor şi ajutorul la înfiinţare pentru companiile aeriene a fost înregistrat la Ministerul Justiției, în pofida avertizărilor făcute de CNA. Ulterior, expertiza anticorupție a dispărut de pe site-ul CNA.

Contracte dubioase la Calea Ferată a Moldovei

Investigații jurnalistice arată că în perioada în care Vladimir Cebotari a condus Calea Ferata a Moldovei, întreprinderea a continuat să acumuleze restanțe la salarii, dar și să achiziționeze produse, echipamente de la companii apropiate PD. Unele dintre achiziţii au fost făcute fie la suprapreţ, fie de la companii afiliate unor politicieni, printre care şi cei din PD. Foşti şi actuali conducători ai CFM susţin însă că toate licitaţiile au fost transparente, fiind alese ofertele cele mai bune. Unii experţi sunt de părerea că realitatea arată contrariul şi că managementul ineficient, achiziţiile cu firme afiliate, deseori la preţuri exagerate, au umflat cheltuielile întreprinderii care a înregistrat pierderi considerabile în ultimii ani.

O investigație RISE Moldova arată că Vladimir Cebotari, pe când era director la Calea Ferată a Moldovei, a încheiat cel puțin două contracte cu clauze dubioase cu două companii IT și păguboase pentru întreprinderea de stat.

Un contract de prestări servicii IT cu DSS Group SRL Cebotari l-a semnat pe data de 30 iulie 2015, adică în ultima sa zi la CFM și prima la Ministerul Justiției. Potrivit înțelegerii, firma IT se angajează ca să investească în dezvoltarea unei platforme de vânzare on-line a biletelor suma de 900 mii de dolari pe o perioadă de 20 de ani, dintre care o treime din bani urmau să fie investiți în primul an. În schimb, DSS Group urma să încaseze 5% din costul fiecărui bilet electronic.

O altă clauză din contract stipulează că, după 20 de ani de la lansarea platformei on-line, compania IT urmează să obțină un profit de 324 de mii de dolari, iar dacă nu va fi posibil acest lucru, diferența de bani ar urma să fie compensată de către CFM. Totodată, dacă contractul este întrerupt de către reprezentanții Căilor Ferate, cei de la DSS Group au dreptul să solicite despăgubire pentru profitul ratat și investițiile făcute.

Cu o lună până la contractul cu DSS Group, pe 25 iunie 2015, întreprinderea feroviară a semnat un alt contract de prestări servicii cu compania BASS System SRL.

Contractul dintre CFM și BASS System, în sumă de 1,6 milioane de dolari, prevede instalarea unei platforme unice de gestionare a afacerilor la întreprinderea feroviară. Aceasta presupune stocarea și prelucrarea, într-o singură bază de date, a tuturor activităților, cum ar fi: contabilitatea, efectuarea plăților, gestionarea vânzărilor, inclusiv posibilitatea vânzării biletelor electronice de către CFM.

 Acest contract prevede instalarea la întreprinderea feroviară a unui soft produs de compania americană „Microsoft” și procurat prin intermedierea firmei Bass System.

O astfel de licență Microsoft costă 7,8 mii de dolari. CFM a solicitat șase licențe pentru prețul total de 46 mii dolari. Însă grosul afacerii îl constituie, de fapt, cele 300 chei de administrator și de utilizatori ai programei procurate la preț de 640 mii de dolari. Iurii Topală, directorul actual al CFM se arăta indignatde această achiziție. „Ei până la mine au cumpărat acest program de la Microsoft de 800 mii, da cui ea îi trebuiește? Întrebarea mea este: Da nouă ne trebuie astfel de programă de 800 de mii, când noi o puteam să o cumpăra cu vreo 8 mii?! Adică de 50 de ori mai ieftin? În total acolo-s aproximativ 2 milioane de dolari”, declara Topală pentru RISE.

Alte contracte ce au ridicat semne de întrebare au fost semnate de directorul CFM cu compania Metalferos. Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut rost de câteva contracte încheiate între Metalferos și Calea Ferată a Moldovei, pentru transportarea deșeurilor feroase, dar și de vânzare a metalului.

În 2015, Calea Ferată a Moldovei a vândut 1.500 de tone de metal SA Metalferos. Primul contract a fost semnat pe 17 iunie, între Alexei Țîmbrovschi și directorul de atunci al CFM, Vladimir Cebotari. Documentul prevedea că CFM vinde 500 de tone de metale feroase și neferoase, prețul cărora este stabilit conform unui tabel. Același tabel prevede că de la 0,5% până la 10% din volumul metalului care va fi livrat cumpărătorului reprezintă gunoi de producție și nu va fi achitat. Spre comparație, Uzina din Râbniţa, acolo unde duce Metalferos metalul pentru a fi topit, la categoria gunoi de producere este trecut doar 1% din cantitatea prelucrată.

Pe 13 iulie 2015, Cebotari și Țîmbrovschi au semnat un acord adițional la contractul de bază prin care au majorat volumul metalului vândut de la 500 la 1.500 de tone. Pentru această marfă, CFM a primit pe 29 iulie 2015 „plată în avans”, de 55.000 de dolari, echivalentul a circa un milion de lei. În acordul adițional prin care a fost stabilită suma plății nu se precizează clar dacă este vorba despre o parte din sumă sau de întreaga sumă. Experți care au analizat contractile spun că ar reieși că CFM a vândut monopolistului de stat tone de metal la prețul de șase ori mai mic decât cel cu care Metalferos vindea în 2015 tona de metal, arată o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2017.

Îngrădirea accesului la informație și proces pierdut în instanță 

Fostul ministru Cebotari se face vinovat de încălcarea Legii privind accesul la informația de interes public și de cel puțin un proces de judecată pe care l-a pierdut Ministerul Justiției, urmare a refuzului de a furniza unei organizații neguvernamentale informație de interes public. În octombrie 2017, pe când Vladimir Cebotari conducea Ministerul Justiție, organizația Juriștii pentru Drepturile Omului a depus la Ministerul Justiției o cerere prin care a solicitat acces la informațiile privind instituțiile/întreprinderile fondate și/sau subordonate ministerului, suprafața totală a încăperilor neutilizate de către acestea, suprafața încăperilor neutilizate transmise în locațiune și beneficiarilor acestor încăperi, procedura de selectare a beneficiarilor contractelor de locațiune, precum și mijloacele financiare obținute din transmiterea în locațiune a încăperilor neutilizate pentru ultimii cinci ani.

Ministerul Justiției, prin răspunsul semnat de Vladimir Cebotari, s-a eschivat de la furnizarea informației solicitate, invocând că instituția nu deține documente care să conțină expres informația solicitată, fapt ce nu a dus la satisfacerea solicitării asociației.

Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului a mers în proces de judecată împotriva Ministerului Justiției și, în iunie 2018, a obținut câștig de cauză. Instanța a obligat ministerul să furnizeze informația solicitată.

Inițiativa cu dosarele CtEDO se întoarce împotriva Ministerului Justiției  

De numele lui Vladimir Cebotari se leagă și alte dosare pierdute în instanță de Ministerul Justiției. Bunăoară, cele legate de persoanele vinovate de pierderea dosarelor la CtEDO. În ianuarie 2016, la doar câteva zile de la numirea în funcție, fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a anunţat că va acţiona în judecată mai multe persoane responsabile de pierderea dosarelor împotriva Republicii Moldova la CEDO, în ultimii ani. În listă au fost incluşi magistraţi, procurori, dar şi un viceprimar al Capitalei. Numai că Ministerul Justiției a pierdut majoritatea proceselor împotriva celor vizați în inițiativa ministrului Cebotari. Una dintre cele mai recente hotărâri este din octombrie 2017. Atunci cinci ex-judecători de la Curtea Supremă de Justiție și mama fostei ministre a Sănătății, Ruxanda Glavan, Anadela Glavan, care ocupa funcţia de şefă a Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru din municipiul Chişinău, au câștigat procesul de judecată intentat de Ministerul Justiției, pentru încasare în acțiune de regres a despăgubirilor achitate de Republica Moldova la CEDO, într-un proces pierdut în 2014, „Radu contra Moldovei”.    

Implicarea în procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău și dosarul penal

La 19 septembrie 2019, procurorul general interimar, Dumitru Robu a venit în Parlament pentru a solicita ridicarea imunității deputatului Vladimir Cebotari, pentru ca acesta să poată fi cercetat în cadrul dosarului penal privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Cebotari a rămas fără imunitate parlamentară în urma votului a 53 de deputați din Blocul ACUM și din PSRM. Deputații din fracțiunea PDM au părăsit în semn de protest sala de ședințe a Parlamentul cu puțin timp înainte să fie pusă la vot cererea de ridicare a imunității lui Cebotari.

Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a declarat de la tribuna Parlamentului că Vladimir Cebotari, în perioada anului 2013, a contribuit direct la privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău de către o organizație afiliată unui grup criminal organizat. Robu a mai argumentat că Cebotari a făcut parte din comisia de concurs pentru selectarea câştigătorului licitaţiei de privatizare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Totodată, fruntașul PDM a fost președintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului, fondată în 2015.

Vladimir Cebotari a ținut un discurs în Parlament, în care a adus argumente în favoarea sa, pledând nevinovat. „Judecățile nu se fac aici, dar în altă țară. Am să mă adresez cetățenilor că nu am ce ascunde, nu e niciun secret în dosarul acesta. Nu s-a produs nicio infracțiune. Eu sunt acuzat că am fost membru al unei Comisii, care a acceptat includerea unei taxe”, a declarat fruntașul democrat.

Ulterior, la domiciliul și în biroul democratului au avut loc percheziții.

Câteva anchete ample ale Centrului de Investigații Jurnalistice scot la iveală mai multe conexiuni ale lui Cebotari cu concesionarea aeroportului. În 2013, Cebotari a participat, din postura de viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, în comisia de concurs pentru selectarea câștigătorului licitației de privatizare a Aeroportului Internațional Chișinău. În cadrul concursului, a fost selectată compania Avia Invest, fondată cu mai puțin de o lună înaintea licitației și care nu avea capitalul financiar necesar, așa cum presupuneau cerințele concursului. Astfel, conform prevederilor contractuale, concesionarul trebuie să dețină minimum doi ani de experiență în prestarea serviciilor din domeniul aviației civile. SRL Avia Invest a fost înregistrată ca entitate juridică la 2 august 2013, iar la 30 august 2013 a fost desemnată câștigătoare a concursului. Mai mult, deși condițiile concursului stipulau un capital social minim de 30 mln. de euro (circa 600 mln de lei),  Avia Invest deținea doar 85,1 milioane de lei (circa 4 mln de euro).

Amintim că anterior acestei tranzacții dubioase, din 2010 până în 2011, Vladimir Cebotari a exercitat funcții în ÎS Air Moldova și Agenția Transporturi, iar din 2011 până în iunie 2013 a condus Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.

Doi ani mai târziu, în 2015, Vladimir Cebotari conduce, din postura de ministru al Justiției, o comisie guvernamentală privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. Comisia a fost creată la cererea prim-ministrului de atunci Valeriu Ștreleț. Comisia trebuia să evalueze legalitatea contractului de concesionare a aeroportului, prin urmare, și a concursului de selectare a companiei cu care s-a încheiat contractul.     

Deși Centrul Național Anticorupție recomanda rezilierea contractului de concesionare a aeroportului, după semnalarea unor nereguli despre investițiile prevăzute, precum și după ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Șor, președintele comisiei a refuzat să facă acest lucru, susținând că nu există motive de reziliere a contractului, cu toate că în raportul comisiei se recunoștea că Avia Invest nu a îndeplinit unele prevederi stipulate în acord. Raportul Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău nu a fost făcut public, deși nu erau temeiuri să fie secretizat.

Lasă un comentariu