Evenimentul zilei

Sam07042020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii Alegeri rupte-n fund în Transnistria

Alegeri rupte-n fund în Transnistria Recomandat

27 Noiembrie 2015 - 

În prag de foamete generalizată, regiunea separatistă alege între marionete și slugi ale Moscovei

Cu un picior în groapa crizei și altul în izolarea aproape totală de metropola moscovită, regiunea separatistă a Republicii Moldova se pregătește de alegeri. Duminică, 29 noiembrie, în fâșia de peste Nistru controlată de marionetele Federației Ruse are loc scrutinul în urma căruia vor fi aleși membrii Sovietului Suprem, forul legisltiv al pseudo-republicii, precum și autoritățile locale ale statului fantomă. O jumătate de milion de dolari au fost alocați pentru această farsă electorală care prelungește agonia unei populații captive și dezorientate de sărăcie și manipulare cu un singur scop. Acela de a menține influența Kremlinului asupra unui capăt de pod în bătălia clandestină pentru resuscitarea fostei URSS.

Criză economică și morală

Anul 2015 a fost cel mai sumbru de la nașterea cu ajutorul forcepsului militar rusesc a așa-zisei republici moldovenești-nistrene, în urmă cu 23 de ani. Blocarea căilor de acces directe dinspre Rusia și, implicit, criza economică care a lovit Transnistria au dus la măsuri disperate din partea autorităților nerecunoscute ale Tiraspolului. Micșorarea cu 30% a salariilor bugetarilor și a pensiilor a fost principala lovitură pe care oficialii neoficiali ai zonei secesioniste au aplicat-o populației din stânga Nistrului. Închiderea unor obiective economice și deficitul bugetar imens au completat tabloul dezastrului separatist. Paradoxal, singurele tonuri optimiste în acest peisaj sunt date de către cei care reprezintă ținta urii regimului, Uniunea Europeană și, în particular, România, care prin importurile făcute de pe malul stâng al râului mențin încă iluzia supraviețuirii avortonului geopolitic tutelat de Moscova. 

Între populism și slugărnicie

Cu toate acestea, în săptămânile de dinaintea alegerilor gesturile populiste menite să  capteze bunăvoința electoratului sărăcit și înfometat nu au lipsit. De la pomenile venite din Rusia pentru pensionari (circa 700 de lei moldovenești) și până la ridicolul gest al autorităților locale din Tighina, de a inaugura Bradul de Crăciun cu o lună și jumătate înainte de Sărbătoarea Nașterii Domnului, chiar în ajun de alegeri, toate vin să arate importanța alegerilor. În special pentru regimul condus de Evgheni Șevciuk, al cărui lider folosește scrutinul de acum ca un test de popularitate pentru prezidențialele de anul viitor. „Alegerile sunt un fel de pre-etapă pentru alegerile liderului regiunii transnistrene. Sovietul Suprem al regiunii transnistrene are anumite împuterniciri totuși limitate. Acum probabil scopul este de a fi reliefat principalul contracandidat al lui Evghenii Șevciuk pentru alegerile așa-numitului președinte al Transnistriei de anul viitor. Conducerea lui Șevciuk este una destul de controversată, nu a fost ceva spectaculos în cei patru ani câți au trecut din mandatul lui, mai degrabă el s-a arătat ca un politician mai loial Federației Ruse decât predecesorul său. Igor Smirnov, în anumite situații, își putea permite să-și impună propriul punct de vedere în relațiile cu Moscova. Și acest lucru se referă în special la acea contrabandă făcută de anumite cercuri de la Moscova prin regiunea transnistreană, în particular contrabanda cu armament”, spune expertul Ion Tăbârță. 

Bătălie între oligarhi și KGB

În opinia specialiștilor, în Transnistria avem de-a face cu o divizare a intereselor. Pe de o parte avem structurile oficiale, cele devotate total intereselor Federației Ruse și protejate de KGB-ul local, pe de alta este vorba despre oligarhii locali, care își doresc relații privilegiate cu UE. Este vorba despre cercurile oamenilor de afaceri sau business-ul transnistrean concentrat în jurul grupului Sheriff, care are și o conexiune în politică – grupul „Obnovlenie”. Această dispută dintre cei doi poli se dă și prin intermediul presei – avem presa controlată de către puterea executivă a regiunii, dar și o altă parte a presei controlată de așa-numiții oligarhi. În bătălia cu aceștia din ultimele luni, Evghenii Șevciuk i-a învinuit pe oamenii de afaceri din regiune că ar fi mai puțin „patrioți”, că ar avea anumite interese economice obscure, și a ordonat structurilor de forță să intimideze apropiații și partenerii lui Oleg Vasilatii, unul dintre liderii mișcării Obnovlenie, principalul său rival politic.

Poziția Rusiei, incertă

În această bătălie, determinantă va fi poziția Rusiei și pe cine va lua în brațe Kremlinul. „Trebuie să înțelegem că acolo toți candidații sunt pro-ruși. Nu avem candidați pro-europeni sau candidați pro-Chișinău. Diferența se face doar de gradul mai mare sau mai mic de apropiere de Moscova. După cum se vede, acum Evgheni Șevciuk merge în totalitate după scenariile Moscovei. Cred că în perioada mandatului său mai degrabă regiunea transnistreană a fost condusă prin telefon de Dmitrii Rogozin”, declară Ion Tăbârță. Șansa oponenților actualului lider ar fi indecizia autorităților ruse, foarte reticente față de tot ce ține de aspectele economice ale relațiilor cu Uniunea Europeană, dar neavând nici curajul să își asume povara economică a Transnistriei în acest moment. Totuși, Evgheni Șevciuk încearcă să facă în miniatură ceea ce a făcut Vladimir Putin când a venit la conducerea Federației Ruse. Putin a înlocuit la cârma Federației Ruse instituția oligarhiei cu cea a securității. Nu este exclus ca liderului separatist să-i reușească această manevră, pentru că în condițiile unei campanii dure, cu manipulare informațională, un astfel de mesaj poate avea succes. 

Moldovenizare sau transnistrizare?

În ceea ce privește atitudinea Chișinăului față de teritoriul care îi refuză controlul, este evident că autoritățile oficiale ale Republicii Moldova au ratat circumstanțele favorabile unei apropieri dintre malurile de Nistru. Într-un an în care toate astrele i s-au așezat favorabil pentru atragerea Transnistriei pe orbita politică a Chișinăului, politicienii din dreapta Nistrului s-au irosit în conflicte care au dus RM într-o situație la fel de dezastruoasă ca și zona separatistă. Capitalul de încredere de care a beneficiat în anii precedenți a fost spulberat de hoțiile și incompetența unei clase politice care stârnește repulsia cancelariilor europene.  „Perspectivele relației dintre Chișinău și Tiraspol rămân destul de confuze. Dacă până la urmă forțele așa-zis pro-europene vor reuși să încropească o guvernare atunci nu vom avea schimbări imediate în reglementarea transnistreană, mai degrabă se va perpetua actuala situație. Dar dacă în urma resetării guvernării la Chișinău o să avem o guvernare de stânga, pronunțat pro-rusă, atunci în relația dintre Chișinău și Tiraspol vom avea serioase modificări. Pe filiera rusă. Și atunci cu acordul Moscovei probabil va fi dat curs unui proces politic de soluționare pe model Kozak a conflictului transnistrean”, mai crede analistul.

Obsrvatori din alte state fantomă ale Rusiei

Cu o populație estimată la un număr de 350.000 - 500.000 de locuitori, jumătate față de cât avea în 1990, regiunea transnistreană va vota, în premieră, pentru cei 43 de membri ai viitorului Soviet Suprem și autoritățile locale în aceeași zi. Comisiile electorale locale au fost constituite de la începutul lunii octombrie, iar observatorii internaționali ai alegerilor vor veni din alte state fantomă create de Rusia în enclave separatiste: Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabah etc. 

 

Lasă un comentariu