Evenimentul zilei

Sam07042020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Politică Opinii Strategia Națională de Securitate a Rusiei: psihoză colectivă, conflicte de valori ce acoperă rolul regimului Putin în prăbușirea propriei țări

Strategia Națională de Securitate a Rusiei: psihoză colectivă, conflicte de valori ce acoperă rolul regimului Putin în prăbușirea propriei țări

07 Ianuarie 2016 - 

În ultima zi a anului trecut, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a dat publicității documentul „Despre strategia securităţii naţionale a Federaţiei Ruse” care înlocuiește documentul anterior, din 2009.

Apariția documentului a atras atenția agențiilor de știri cu informația că NATO este promovat – de la apariția la 21 decembrie anul trecut a Strategiei de Apărare a Rusiei până astăzi - de la stadiul de „pericol” la adresa securității Rusiei la statutul de „amenințare”, în timp ce SUA trece direct de la situația de implicare nenumită în contracararea intereselor Rusiei la cea de „amenințare”.

Dacă acesta e elementul cel mai spectaculos, documentul e mult mai elaborat și necesită mult mai multă atenție și analiză, prin elementele prezentate, dar și prin caracterul său de document public și mesajele pe care le transmite propriei populații dar și partenerilor externi, definind cum se vede Rusia pe sine și rolul pe care dorește să-l joace în lumea contemporană. Nu vom avea aici loc pentru o analiză completă, dar sunt câteva lucruri ce merită subliniate.

Mai întâi, documentul în sine este un manual de psihoză colectivă construită și autoîntreținută la nivelul mesajelor de comunicare internă, aș spune eu la nivelul războiului informațional al regimului Putin cu propriul său popor. Prezentarea subiectivă a evenimentelor, care să justifice și acțiunile Rusiei agresive - dincolo de legislația internațională și de propriile angajamente față de parteneri, de Europa și de vecinii săi, state independente - era de așteptat, dar documentul deja excelează prin tonuri dure și criticism deschis, dar mai ales prin elemente de fals deplin și aberații de interpretare, care sunt atât de ostentative prin lipsa de conectare la realitate încât împing, în mod nemeritat, Strategia de la rolul său programatic spre unul de propagandă pură, fără valoare de substanță.

Spuneam nemeritat, pentru că documentul este unul valoros în ceea ce privește imaginea despre lume și locul pe care Rusia și-l asumă în noul eșafodaj internațional, însă componenta tehnică și profesională este amestecată nepermis pentru un asemenea document cu cea politică, dar mai ales cu o propagandă deșănțată. Mai mult, acest construct - cu certitudine nevalidat în forma sa finală prin consultarea din nou a specialiștilor după alterarea sa politică - trădează conflicte de valori extreme în gândirea autorilor.

Documentul reia discuțiile despre soft power bun și soft power rău, apărute prima dată în Strategia de Politică Externă a Rusiei din 2013, ca și problemele legate de războiul informațional și de „revoluțiile colorate” ca „instrument de răsturnare a regimurilor politice”. Dominația componentei militare a regimului Putin - cu precădere a șefului statului major al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, dacă nu și ceva tușe îngroșate ale lui Dmitri Rogozin - se văd direct din noua strategie, ca și lansarea asumată a conflictului de valori cu Occidentul, pe care documentul îl situează de la competiția geopolitică pură de Război Rece la „competiția de valori, dezvoltare socială, umană, tehnologică, potențial științific”.

Strategia marchează tentativa de a susține „nevoia de unitate și coeziune a poporului”, chiar contracarând ONG-urile și instituțiile financiare internaționale, pentru a asigura măreția Rusiei viitoare, „protejarea suveranității culturale ruse” blocând „influența externă informaționalpsihologică destructivă”. După 4 trimestre de recesiune economică, care au urmat altor 4 cu creștere zero, principalul conflict de valori pe carel soluționează Strategia este acceptarea prăbușirii economice și a lipsurilor de către populația Rusiei pentru a garanta locul țării în lume prin investiții militare majore și susținerea operațiunilor externe. O formulă de acoperire politică a aventurilor militariste și a eșecului economic ale regimului Putin, care-și distruge propriul popor pentru refacerea grandorii pierdute a fostului imperiu sovietic și pentru asigurarea moștenirii sale personale în istorie.

 

Iulian Chifu

Evzmd.md

Website evzmd.md

Lasă un comentariu