Evenimentul zilei

Lun10212019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 52

Back Sunteți aici:Special Sărbătoarea de dincolo de moarte. Cimitirul VIP al Moldovei se pregăteşte pentru Paștele Blajinilor

Sărbătoarea de dincolo de moarte. Cimitirul VIP al Moldovei se pregăteşte pentru Paștele Blajinilor Recomandat

17 Aprilie 2015 - 

Înainte de Paștele Blajinilor este săptămâna când „orașul” celor petrecuți de la cele lumești prinde viață.

În cimitirul Central „Armenesc”, rudele celor duși vin să plivească iarba, să taie buruienile care au crescut mari de când nu au mai fost și să le spună celor plecați dintre noi noutățile de acasă.  Și pentru că aici își dorm somnul de veci mai ales oameni de cultură și personalități de vază ale țării, tăcerea este parcă mai adâncă și plină de respect pentru cei plecați.

Cimitirul, ultima casă

Oamenii vopsesc grilajele locurilor de veci, pun flori, unii plâng, iar alții conversează cu morții. La câțiva metri de la intrare stă domnul Valeriu sprijinit de mormântul părinților săi. „E tare greu să mai spui ceva când vii la locul unde se odihnesc pentru totdeauna cei care ți-au dat viață. Până la Blajini o să mai venim o dată, că dacă plouă se murdărește și iar va trebui să ștergem. Ne consolăm măcar cu gândul că aici vom sta și noi când va veni vremea și copiii nu vor trebui să caute alte locuri”, spune omul trist.

Puțin mai încolo stă o bătrânică aplecată asupra mormântului fiului ei. Îi scoate florile de anul trecut ca să pună altele noi. Plânge încet în timp ce face asta și nu îi poți vedea ochii plini de lacrimi de mamă decât când te apropii de ea. Este chiar mama lui Igor Țurcan, președintele Federației de Tenis, care a fost ucis în 2011. „Cum să nu plâng dacă mi-au ucis feciorul.
În loc eu să fi murit eu și el să vină la mine, vin eu la el să îi plâng lipsa din viața mea…”, suspină femeia. A venit să-i facă curățenie șa cum îi plăcea feciorului ei atunci când era în viață. De Paște, când toți sărbătoresc Învierea Domnului, ea a venit să-i aducă ouă roșii și pască, pentru ca sufletul pruncului ei să nu rămână flămând. „El avea grijă să vină la mine să mă vadă. Acum am eu grijă de el și vin la mormânt să simt că mai sunt aproape de el”, continuă să plângă femeia.

Fiecare cu mormântul său

Cum le-a fost viața, așa le este și mormântul. „Am crezut că măcar la cimitir vom fi egali, dar văd că nici aici nu e așa. Cui îi trebuie aceste palate, o cruce la cap oare nu era de ajuns?,  spune nea Gheorghe, cel care trece în fiecare zi prin cimitir ca să ajungă la muncă. Chiar la intrarea în cimitir, sunt rezervate zeci de locuri pentru morminte. Unii și-au făcut și monumentul și vin să aibă grijă de ultimul lor domiciliu pe această lume. Dacă ai bani ești îngropat mai spre centrul cimitirului, dacă nu, ești dus tocmai la periferie. Și pe când la unii nu se mai ofilesc florile de pe locul de veci, alții sunt uitați de mult, astfel încât nu li se mai cunoaște nici numele de pe cruce. Lucrătorii cimitirului spun că ei au grijă de cei la care nimeni nu vine și le îngrijesc mormintele.

Mereu vii în amintirea noastră

Mergând prin cimitir ajungi si la locurile unde sunt îngropate personalitățile din Moldova. Ion Vatamanu, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Sulac, Ion şi Doina Aldea–Teodorovici, Maria Bieșu sau Grigore Vieru, sunt vii în memoria publică a națiunii, chiar dacă toți acești mărturisitori ai geniului național nu mai cântă și nu mai scriu versuri care să ne încânte.

Moștenire lor însă e vie și din izvorul înțelepciunii lor sorbim și noi și generațiile viitoare o vor face. La o margine de alee stă Grigore Vieru, ca un străjer, în picioare, într-o atitudine care ne arată că ne va apăra limba și neamul chiar de dincolo de hotarele morții. Florile îi acoperă locul unde este depus trupul pământesc, iar candela continuă să ardă neîntrerupt.

Alături de el stau îmbrățișați, așa cum au trăit și au murit, Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Bustul din granit al lui Nicolae Sulac pare gata să glăsuiască, numai că granit nu va putea niciodată reda vocea marelui interpret.  Un loc în care s-au adunat dincolo de viața lor zbuciumată, toți cei care au făcut mândria unui neam obidit.

Îngrijești un mormânt, îngrijești un suflet

Domnul Ion vopsește gardul unui mormânt cu o vopsea neagră și murmură că nu-i va ajunge pentru tot. „Am să merg să mai iau o cutie de vopsea. Nu vin la rudele mele, aici sunt îngropați niște vecini și deoarece nu mai are cine să-i viziteze, m-am gândit să am grijă eu de ei. E bine să ai grijă de un mormânt, e ca și cum ai avea grijă de un om”, spune el.
Alături de el se vede cum o doamnă șterge un cavou de lux cu ajutorul unui mop, pentru că vrea să strălucească.  De Paștele Blajinilor, ei m-au spus că vor lua câțiva colaci, un pahar de vin, niște dulciuri și mâncare. „E comemorarea lor, noi doar venim să fim alături să dăruim ceva pentru liniștea sufletului lor”, spune nea Ion. De Paștele Blajinilor se vor oficia slujbe, preoții vor sfinți mormintele și pomenirile. Apoi cu toții vor pleca acasă și vor reveni peste un an. Doar dacă nu li se va face dor mai curând de cei plecați. Care vor fi tot aici, așteptând rugăciunile lor pentru pacea sufletelor celor dragi.

Aplicația care te va ghida în cimitir

Pe o suprafață de aproximativ 12 hectare de teren, sunt înmormântați mai mult de 15 mii de oameni, fiind unicul cimitir din Chișinău unde se odihnesc pe vecie doar personalități. Pentru a nu te rătăci, chiar dacă este mai mic, dar cel mai important pentru a ști exact ce personalități se află pe traseul pe care mergi, niște tineri lucrează la o aplicație. Artiom Sclearenco, Alexandra Pleșco, Constantin Exari și Vladislav Neliubin formează echipa „Who is here?”. Tinerii lucrează la un proiect inovativ, care are scopul de a dezvolta turismul autohton și de a pune în valoare cimitirele de importanță națională pentru neamul nostru. Aceștia au elaborat conceptul unei aplicații Android și urmează să construiască un site, pentru cei care doresc să viziteze Cimitirul Armenesc. Ghidul electronic va conține harta detaliată a cimitirului, lista personalităților și locația mormintelor lor. Vor fi disponibile câteva tururi, în dependență de timpul pe care îl are la dispoziție vizitatorul. Acesta se va conduce de ghidul online, pentru a vizita mormintele personalităților moldovenești și pentru a admira capodoperele arhitecturale, care împânzesc cimitirul.

Fără merite nu ajungi în cimitirul Central

Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chişinău este, datorită vechimii sale - deoarece aici sunt înregistrate înhumări de prin secolul XIX - un monument de istorie şi arhitectură, loc de veci pentru nobilimea şi aristocraţia culturală a Moldovei. Cimitirul a fost fondat în anul 1811.
După 7 ani, pe teritoriul lăcașului a fost zidită Biserica Tuturor Sfinţilor.
Potrivit legii „loturile de pământ destinate înhumărilor la cimitirul Central se distribuie persoanelor decorate cu distincţii în muncă şi luptă precum Ordinul Republicii, Ordinul „Ştefan cel Mare" sau cu distincţii de stat ale fostei URSS similare acestora. In locurile speciale din cimitirul Central în limita disponibilităţii, la propunerea unor instituţii publice, primarul general aprobă distribuirea sau concesionarea de loturi pentru înhumarea unor personalităţi marcante ale Republicii Moldova. Beneficiază de dreptul rezervării loturilor la cimitirul Central şi rudele de gradul I a persoanelor decedate şi înmormântate aici, în baza actelor de confirmare a gradului de rudenie. După caz se permite înhumarea rudelor în aceleaşi morminte.

Lasă un comentariu