Evenimentul zilei

Ma07142020

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special O mică localitate care a dat lumii două nume mari. Leova, orașul hip-hopului, al lui Ion Aldea-Teodorovici și două lucruri ciudate

O mică localitate care a dat lumii două nume mari. Leova, orașul hip-hopului, al lui Ion Aldea-Teodorovici și două lucruri ciudate Recomandat

28 Octombrie 2014 - 

Un orășel oarecum ciudat, cu oameni care amintesc de filmele anilor 70, cu un hotel, o autogară și magazine cu denumiri rusești, cu Prutul care curge de-a lungul, cu un cimitir în care zace pe vecie neamul Teodorovici – cu această impresie am revenit la Chișinău, lăsând băștinașii să serbeze hramul.


Pe stâlpii înalți, încleiate foi volante cu partidele roșii, și asta pentru că primarul de Leova este comunist, venit de undeva dintr-un sat, lucru care îi deranjează pe locuitori, pentru că ei vor „un om de-al lor”, născut și crescut pe străzile orășelului, unde s-a dezmorțit în premieră hip-hopul și unde cântecele patriotice au fost cândva glăsuite pe malul râului care desparte două state românești.

Într-un oraș aproape amorf, unde exista cândva cea mai mare fabrică de parfumerie, de unde miresmele erau exportate direct în Franța, miroase mai mult a... tăcere și vin nefermentat suficient. Lângă o mini-clădire de servicii funerare, un bar în care se discută la o cinzeacă situația politică din țară. Și pentru că cei adunați la un pahar de vorbă au circulat prin Europa, au cu ce compara.

Patronul localului, Anatol, de ani de zile face naveta în Spania și investește în această mică afacere și este mai mult decât indispus de mersul lucrurilor în orășel. La aceeași masă, un veteran al războiului din Afganistan care, de îndată ce își ia doza, vrea să îi bată pe toți, se plânge că e singur, că statul îi dă o sută de lei pe lună și înșiră pentru a mia oară secvențele tragice de pe câmpul de luptă. Cei care au răbdare, îl ascultă, pentru că omul vorbește mult.

Dacă nu ai undiță, nu ești leovean

Flocosul Leonid este fierar. Și tatăl, și bunelul lui au fost fierari. Și în atelierul lui găsești relicve de-ale familiei. El face porți cu trandafiri. Veșnic plin de funingine, e un fel de mâini–de–aur în zonă. Cunoaște despre metale mai mult decât ar cunoaște un viitor deputat despre nevoile poporului. E suficient să îl provoci la o discuție „metalică” și afli cele mai neauzite formule și proprietăți.

Tocmai de aceea, Leonid este prieten cu blondul Maxim, lemnar de profesie. Pacea dintre ei seamănă cu buna conviețuire a lemnului cu fierul. Despre pescuit. Se prinde bine peștele și geaba ești leovean și locuiești pe malul Prutului, dacă nu ai acasă ustensile veritabile. Peștii mari rup firele pescarilor. „Și voi ce faceți atunci?, îl întreb pe Valeriu, un împătimit al statului pe malul sălbatec al râului care desparte R. Moldova de România. Ce facem? Venim acasă cu undițele rupte și povestim la alții”. Ca să le înțelegi glumele, trebuia să te fi născut aici. Nu e de mirare că pe străzile Leovei s-a născut curentul hip-hop, cu doi mari eroi ai zilei, Capushon și Guz, un fel de emblemă a provinciei.

Despre familia Teodorovici știe toată lumea și o spun cu mândrie că Ion și Petru sunt de la Leova. Mormintele rudelor, îngrădite cu un gard de metal, cu cruci vechi, neîngrijite, fără vreo floare sau coroană. Lumea de prin orășel vorbește că neamul marelui artist patriot ar fi fost blestemat, cei decedați plecând în lumea celor drepți în circumstanțe suspecte. Mă abțin să dau interpretări versiunii și spun doar că în niciun local de aici nu se mai cântă „Curge Prutul între noi și plânge...”

Două lucruri ciudate

Prima ciudățenie a fost de-a dreptul... ciudat s-o aud. Deși apele Prutului sunt chiar sub nasul consumatorilor, metrul cub de apă este exagerat de scump, ajungând, pentru agenții economici, și la 50 de lei. Tac leovenii, tac autoritățile publice locale. La fel cum au tăcut când s-a tras conducta de gaz în oraș, ultimul din lista celor în care flacără albăstrie a pătruns în case. Și vor tăcea și în continuare, probabil, pentru că spiritul localnicilor din orașul populat cândva de evrei este unul adormit sau dus prin lumea mare, după bani.

Ce se întâmplă sâmbătă seara, în afară de faptul că ard, pe alocuri, felinare? O altă ciudățenie. La Leova nu există un local de agrement, o discotecă, cum ar veni. Și sâmbătă seara, cei mai tineri se adună în centrul orășelului, urcă într-un microbuz, plătesc 10 lei pentru drum și se duc într-un sat vecin, la club, să își dezmorțească oasele.

Provincia construită pe tuneluri e populată de mai multe naționalități, care preferă să trăiască bine decât să se certe. Școala pentru vorbitorii de limbă rusă are, din an în an, tot mai puțini elevi. Peste Prut, dacă îți concentrezi bine urechea, auzi dulcele grai românesc. Vara, râul este trecut înot de cei mai bravi rămași la baștină. Orașul-târg de cândva e o mică piață, prin care puținii vânzători și cumpărători își scot la mezat speranțele. Ce partid va licita pentru ele?

Oficial, Leova are 10.900 de locuitori. Dintre aceștia, 8.435 declarați moldoveni, 150 români, 629 ruși, 349 bulgari, 278 ucraineni. Orașul este atestat la 13 martie 1489, cu denumirea de „Târgul Sărății”. În 1489, Ștefan Vodă al Moldovei a cumpărat pământurile cu zloți tătărești, apoi el a dăruit aceste pământuri slujitorilor săi, Petru și Leova, de la care se pare a proveni actuala denumire – Leova. Pe teritoriul urbei sunt înregistrați 1.234 de agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană fizică. Cele 1.570 de hectare de pământ cu destinație agricolă sunt prelucrate de 438 gospodării țărănești.
Principalul agent economic din oraș este întreprinderea vinicolă „Leovin” S.A., care are tradiții vechi în domeniul vinicol. Pe teritoriul orașului funcționează 18 unități de comerț cu amănuntul, 2 piețe și 7 unități de alimentație publică. Orașul dispune de un hotel cu o capacitate de cazare de 9 paturi. De asemenea sunt 3 unități de deservire socială. În prezent, pe teritoriul orașului sunt deschise 5 filiale ale băncilor comerciale și a unei companii de asigurare.

Lasă un comentariu