Evenimentul zilei

Sam11172018

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu EXLUSIV! Interviu cu Ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian: „Republica Moldova nu este considerată de Germania un dosar pierdut”

EXLUSIV! Interviu cu Ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian: „Republica Moldova nu este considerată de Germania un dosar pierdut” Recomandat

18 Decembrie 2015 - 

Evenimentul Zilei: Excelență, cum vi se pare Berlinul după Paris? După un oraș atât de romantic, ați venit în altul, foarte rigid, din punctul meu de vedere?

Oleg Serebrian: Capitala romantismului este, de fapt, Berlinul. Și romantismul a apărut aici, și cei mai mari scriitori romantici, și cei mai mari muzicieni tot la Berlin s-au născut. Acest oraș rămâne o capitală culturală poate și mai importantă decât Parisul, cu 180 de muzee și 1500 de teatre, fiind orașul cu cel mai mare număr de muzee, de teatre. Este și orașul cu cele mai multe edificii înscrise în patrimoniul mondial – 11 palate și muzee și rămâne al treilea cel mai vizitat oraș din lume. De Crăciun, în special, este vizitat de sute de mii de turiști. În plus, Berlinul este un oraș foarte activ din punct de vedere politic, este capitală europeană și capitala celei de-a treia economii mondiale. Este mai complicat decât Parisul, asta am simțit-o încă din primele zile. Și asta pentru că Germania este mult mai interesată și mai prezentă în zona Europei de Est. Au o foarte bună expertiză, o foarte bună cunoaștere a zonei noastre.

-Să înțelegem că interesul Germaniei față de vectorul europan al R. Moldova, în ciuda evenimentelor politice de la Chișinău, nu s-a diminuat?

-La Berlin se urmărește cu atenție criza politică de la Chișinău, care durează de ceve vreme. Germania își dorește enorm ca și noi, și Georgia, și Ucraina să ieșim din zona de penumbră și de risc. Deși R. Moldova a fost privită ca un proiect de succes, pentru moment e vorba de o mică deziluzie. Spun asta în urma discuțiilor pe care le-am avut cu jurnaliștii și oficialii germani, care au recunoscut că deziluzia este legată și de noi, și de Ucraina. Dar deziluzia nu înseamnă încă disperare. R. Moldova nu este considerată încă un dosar pierdut, cum poate credem noi. 

-Ce acțiuni ar trebui să întreprindă clasa politică de la Chișinău, pentru ca UE să nu bage dosarul RM la arhive?

-Mai întâi de toate, o guvernare stabilă, care să nu se schimbe la fiecare trei luni. Noi într-un an am avut cinci premieri, cu tot cu interimarii. Bine, și într-un stat european se atestă astfel de fenomene, cum ar fi criză politică, schimbare de guverne. În Italia anilor 60 era la fel, se schimba des puterea, dar exista stabilitate economică și socială. La noi, criza politică se suprapune cu o criză socială și economică profundă și atunci ecuația este mult mai complicată. De altfel, nu doar criza politică preocupă atunci când vorbim de dosarul RM. La 1 decembrie a avut loc o conferință la Asociația Germană pentru politică externă, la care au fost prezenți și mulți diplomați, și ceea ce ridică multe semne de întrebare este scăderea nivelului educației și al protecției sociale, al sănătății, îmbătrânirea populației, țara noastră fiind țara cu populația cea mai bătrână. Și asta dincolo de corupție, care o scoatem înainte de toate în evidență.

-Dar care este speranța medie de viață a populației germane?

-Peste 80 de ani, o situație destul de bună pentru Europa.

-Probabil, pentru că nu se stresează ca și noi...

-Din contra, e o societate destul de stresată, mai ales când vorbim de tineri. E un mediu în care competiția este la ordinea zilei. Ca să te afirmi, trebuie să fii foarte competitiv, ceea ce provoacă stres, complexe de inferioritate. Cred că acel caz cu aviatorul care s-a sinucis, omorând și pasagerii, este unul destul de elocvent, a avut la bază dorința de afirmare, care, din punctul meu de vedere, a devenit maladivă deja. 

Anonimatul este o maladie universală

-Deci, anonimatul devine o problemă acută?

-Anonimatul devine o problemă destul de serioasă într-o societate în care mediatizarea contează foarte mult. Lumea a pierdut vechile repere și mă refer la societatea occidentală. Dacă, înainte, era suficient să ai un loc de muncă, ce asigura un trai decent și siguranța zilei de mâine, acum toți vor să se afirme, chiar și moldovenii care ajung aici. Cuvântul afirmare a devenit un trend. Cred că și emigrația, de altfel, se excplică tot prin dorința enormă de afirmare. 

Promisiunile electorale sunt minciuni justificate

-Ați fost numit recent în funcție, la 13 noiembrie 2015. De ce ați renunțat la cariera politică în favoarea celei diplomatice?

-Eu am și început cu cariera diplomatică.

-Da, dar în politică erați privit ca unul dintre cei mai echilibrați politicieni. 

-Da, dar în politică, unde lucrurile nu sunt bine echilibrate și persistă un dezechilibru emoțional, politicienii echilibrați nu au șanse. Cei care vin cu un mesaj mai cumpătat pe diverse probleme, nu sunt auziți, lumea votează pe cei care vin cu mesaje politice, și pe stânga, și pe dreapta. Protagoniștii scenei politice din RM sunt maximaliști și cu un mesaj nerealist, de fapt. Ori, eu nu pteam veni cu un mesaj nerealist și să declar că în cinci ani se va produce o minune. Deși mulți experți americani ziceau că nu este bine, trebuie să promiteți. Și eu nu mă simțeam confortabil să promit. 

-Deci, a promite în campania electorală este absolut legal și binevenit chiar?

-Ni se spunea: într-o campanie electorală este bine să promiteți mult și dacă realizați măcar 15 la sută din promisiuni, este bine. E vorba de o tehnologie electorală. 

-Sunt, așadar, minciuni justificate aceste promisiuni? Chiar impuse? 

-Aveți dreptate. 

-De când sunteți aici, ați avut vreo întrevedere cu cancelarul Angela Merkel?

-Încă nu. Abia la 6 ianuarie trebuie să prezint președintelui Germaniei scrisorile de acreditare, până atunci sunt la nivel de șef de direcție. Inițial, urmează întâlnirea cu dl Președinte, apoi voi fi prezentat celorlalți oficiali. 

-Nici măcar un schimb de priviri la vreun dineu nu s-a produs?

-Chiar și atunci nu am dreptul să mă aproprii de ea. Sunt doar ambasador agreat, și nu plenipotențiar. 

-Aici ați fost delegat de președintele RM. Totuși, sunteți o persoană care se bucură de încrederea politicului și a șefului statului de la Chișinău.

-Sper să fie așa, mai ales că Berlinul este o capitală împortantă. După Paris, care a fost o capitală importantă politic pentru noi, și nu a fost o misiune deloc ușoară acolo, mai ales că Franța nu manifesta un interes sporit pentru noi. Până la urmă, s-au reușit anumite succese. Primul ministru a fost la Paris de două ori într-un mandat al meu de cinci ani. Au avut loc vizite de răspuns. Ministrul francez de Externe a fost pentru prima dată în R. Moldova. Dl Nikola Sarcozy a pus în discuție și problema transnistreană. Cu o zi înainte de plecare, mi s-a oferit Ordinul Național de Merit al Franței, din atâțea ambasadori care și-au exercitat mandatul la Paris. 

Diaspora din Germania este invizibilă

-Dle Ambasador, foarte mulți cetățeni ai RM, din cauza situației economice din țară, ajung la Berlin, solicitând azil. Credeți că au ajuns la limita disperării acești oameni? Există vreo diasporă care ar trebui să protejeze drepturile acestor cetățeni? 

-Sunt la limita disperării, sunt în căutare, ca și în westernurile americane din sec. XIX, când se atesta psihoza aurului. Atunci îl căutau prin Australia, acum îl caută prin Italia, Germania sau Franța. Alchimistic vorbind, acum trebuie să ne întrebăm ce este acest aur, pentru că putem pierde alt aur în RM, căutând pe aici. Despre diaspore vorbind, cea din Franța este una foarte vizibilă, foarte vocală, organizată în diferite structuri concurente. Lunar, aveam întrevedere cu ei la ambasadă. Comunitatea moldovenească din Germania este invizibilă, mai împrăștiată, așezată mai ales în landurile vestice. Problemele cetățenilor sunt urmărite de serviciile consulare. Germania nu recunoaște dubla cetățenie și majoritatea dosarelor sunt legate de renunțarea la cetățenie. În schimb, există o comunitate academică de profesori și studenți din RM în Germania. Acest stat, după SUA, este cel mai generos donator academic pe plan internațional – oferă burse de cercetare, burse de studii. Mulți tineri basarabeni, care vin aici, obțin burse, apoi se stabilesc definitiv cu traiul. Veniți aici, se disipează în societatea germană. Avem o comunitate artistică, pentru că am avut o operă și o filarmonică bună, totuși. Berlinul are una dintre cele mai mari filarmonici din lume, care concurează cu cea din Viena.

-Sunt și artiști de-ai noștri? 

-La Filarmonică, nu, dar la Opera Germană de Stat avem un foarte bun balerin, Dinu Tamazlâcaru, care renunță la cetățenia RM. Mai sunt Alexei Orlenco și Ulian Topor.

-Dar conaționali cu afaceri, care au adunat capital pe aici?

-Germania nu este America sau Australia, în care emigranții să se afirme la acest capitol. Te poți afirma ca și cercetător. 

-Paradoxal că nu există niciun restaurant moldovenesc. În timp ce sunt magazine rusești și auzi vorbindu-se rusa la orice colț de stradă.

-Dar nu sunt ruși, sunt foarte mulți nemți sovietici, circa 2-3 milioane care au venit. E vorba pe foștii nemți de pe Volga sau nemți baltici, care au fost duși în Siberia, unde n-au avut școală germană. Au fost profund deznaționalizați și au trăit într-un regim foarte dur, mai ales în perioada lui Stalin. Pentru ei, a vorbi germana în URSS, care era o limbă destul de studiată, însemna trădare de patrie. Li s-a permis repatrierea. Mulți au venit din Kazahstan, Kârgâzstan, unde au fost deportați. Comunitatea germană din perioada sovietică a avut un destin tragic, fiind persecutată, și au venit aici și se integrează relativ greu. Au o nostalgie după acea perioadă, merg la teatrul rus din Berlin. 

-Dar ce se întâmplă cu Ambasada Rusiei și cum sunt tratați ei?

-Federația Rusă are la Berlin o ambasadă imensă, cu peste o mie de angajați. Dar asta se întâmplă și în cazul SUA, Angliei, Franței. Toate marile state au aici reprezentanțe oficiale, circa 200 de ambasade și servicii consulare. 

„Nu avem decât un gard”

-Revenirea Dvs. în politică se exclude definitiv?

-Categoric. Cred că pot ajuta și de aici, mai ales că Berlinul reprezintă, în prezent, cea mai importantă capitală pentru RM. Germanii au deschis deja două mari întreprinderi în R. Moldova, oferind locuri de muncă. Eu, personal, nu vreau să mă lansez în afaceri. Important e să port discuții cu oamenii de afaceri de aici. Ideea e că, din cauza situației din Ucraina, oamenii de afaceri nu vor să investească într-o zonă de conflict. Și Tranistria poate fi un impediment, deși e vorba de un conflict înghețat, dar care se poate activa oricând. 

-La Chișinău se discută despre faptul ca în fiecare instituție a statului, inclusiv în ambasade, să fie angajat câte un colaborator SIS. V-ar deranja acest lucru?

-Pentru o ambasadă nu e nimic nou, pentru că pe aici circulă informație care trebuie să fie cunoscută de oficialii statului pe care îl reprezint. Se presupune din start o legătură cu Serviciul de Informații și Securitate. Noi suntem foarte vulnerabili la serviciile secrete străine. Asta ne-ar asigura și o protecție, pentru că noi aici avem doar un gard și niciun fel de pază. Iar R. Moldova are și dușmani puternici și ambasadele noastre sunt destul de vulnerabile și la nivelul comunicațiilor, și al telefoniei. 

 

Vă mulțumim

Interviu de Ileana Rusu, Berlin

 

 

Evzmd.md

Website evzmd.md

Lasă un comentariu