Evenimentul zilei

Sam09212019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu Interviu cu ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa, Marius Lazurca: „România a fost, este și va fi motorul integrării europene a Republicii Moldova”

Interviu cu ambasadorul României la Chișinău, Excelența Sa, Marius Lazurca: „România a fost, este și va fi motorul integrării europene a Republicii Moldova” Recomandat

15 Aprilie 2016 - 

Gesturile frățești nu intră în logica competiției electorale

-Dle ambasador, prima tranșă a ajutoarele umanitare trimise recent de România pentru cetățenii Republicii Moldova au stârnit unele controverse în peisajul politic de la Chișinău, gestul frățesc fiind interpretat de unii în cheie politică, privind susținerea unor anumiți actori din politica basarabeană.

-Vă mărturisesc că nu am avut semnale oficiale că ajutorul umanitar acordat de România ar fi stârnit controverse și aș fi întristat ca gesturile, în fond de asistență frățească, pe care românii au găsit cu cale să le facă să fi alimentat lupta politică, cea de partid sau ideologică. Ar fi neplăcut ca partidele, liderii și actorii politici de pe scena publică de la Chișinău să nu poată ieși din logica unei competiții electorale nici măcar în fața unui act de generozitate, dezinteresat, avându-i ca destinatari pe cetățenii cei mai loviți de soartă în momentul actual în Republica Moldova. În al doilea rând, aș repeta că asistența umanitară - fie că vorbim de produse de bază, pachetele de alimente cre sosesc în această săptămână, dar și despre combustibilul pentru încălzire, pentru aducerea căruia se crează acum canalele logistice de livrare – nu sunt gesturi voluntariste ale României. Nainte ca noi să pornim  acest proiect  asistențial, umanitar, l-am discutat cu autoritățile de la Chișinău, mai precis, cu ocazia vizitei pe care premierul Pavel Filip a binevoit să o facă la București, termenii asistenței fiind stabiliți de comun acrd cu autoritățile legitime ale Republicii Moldova. De aceea mă declar surprins să aud despre existența unor asemenea controverse.

-Pe fondul profundei crize pe care o traversează acum Chișinăul, starea de spirit în societatea de pe malul stâng al Prutului este una destul de tensionată. Cum vă explicați acest fapt?

-O posibilă explicație ar fi criza politică profundă care, Slavă Domnului!, pare să se fi încheiat, dar și situația economică dificilă prin care trece Republica Moldova. În mintea tuturor, această criză economică se identifică, aproape în totalitate, cu criza din sistemul bancar pe care a traversat-o Republica Moldova. Pe de altă parte, însă, nu trebuie să uităm că toate țările din vecinătatea europeană au fost afectate de sancțiunile pe care comunitatea democrațiilor occidentale le-au aplicat Federației Ruse, după anexarea ilegală a Crimeei și agresiunea militară asupra zonelor de răsărit le Ucrainei. Ca o consecință a efectelor acestor măsuri, criza produsă în Rusia s-a reverberat asupra tuturor statelor din regiune. Fără a minimaliza gravitatea cutremurului prin care a trecut sistemul bancr moldovenesc sau a încerca să sugerez că e mai puțin urgentă găsirea unei soluții pentru echilibrarea sistemului bancar,  aș vrea să așez toate aceste crize într-un context mai larg. Așadar, nu puteam să nu ținem cont de dificultățile economice, să nu realizăm consecințele acestor și să înțelegem că anumite categorii sociale, cetățenii săraci, familiile cu mai mulți membri, vârstnicii sunt mai vulnerabili. În aceste condiții nu puteam să rămânem indiferenți, cum nu a fost niciodată România după câștigarea independenței Republicii Moldova. Acest act de asistență umanitară nu este unul inedit în istoricul relațiilor bilaterale.

România nu a rămas și nu va rămâne indiferentă la problemele basarabenilor

 

-Poate că ar fi potrivit să facem lumină în această chestiune și să spunem care este interesul real al României, eliminând astfel unele speculații politicianiste pe acest subiect și dacă asistența Bucureștiul pentru Chișinău va continua la aceeași intensitate.

-Mă întorc la premisa discuției noastre despre criza care a fragilizat Republica Moldova. Interesul nostru principal, al României, este ca situația să se stabilizeze, iar Chișinăul să fie apt să gestioneze eficient instrumentele de asistența, fie că vorbim despre cea umanitară, fie despre cea de dezvoltare, pe care Bucureștiul este gata să le pună la dispoziție. În această cheie trebuie citită și interpretată scrisoarea pe care premierul român dacian Cioloș i-a adresat-o acum câteva săptămâni omologului său moldovean, Pavel Filip, și care cere, de exemplu, alegerea printr-un sistem transparent, neutru, competitiv a unui nou guvernator pentru Banca Națională a Republicii Moldova. Tot astfel trebuie traduse și așteptările noastre ca lupta anticorupție să continue, ca reformele în Justiție , de asemenea, să se producă, ca angajamentele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE să fie respectate, ca dialogul cu FMI să fie serios și să se concretizeze cu semnarea unui acord de împrumut. Toate acestea făceau subiectul scrisorii despre care am vorbit, pentru că dorința României este ca Republica Moldova să redevină un partener solid, unul capabil să gestioneze ajutorul oferit. Personal, am fost farte fericit să asist la unul dintre primii pași în acest sens, momentul validării candidaturii noului guvernator al BNM, Sergiu Cioclea, o persoană de o calitate profesională, și aș putea să adaug și morală, dincolo de orice dubiu. Și sunt și alte semne care le putem capitaliza pozitiv din acțiunile actualei majorități parlamentare și a guvernului Filip. Ne apropiem, deci, de ziua în care România va putea transmite prim tranșă a împrumutului promis, unul în termeni foarte avantajoși pentru Chișinău. Sigur că această primă tranșă din cele 150 de milioane nu va însemna că nu vom rămâne alături de Republica Moldova, pentru a ajuta la ieșirea din situația grea, astfel încât și cea de-a doua tranșă să vină imediat ce ne vom asigura că banii contribuabililor români vor fi utilizați în termenii deplinei eficiențe și onestități. Desigur, dorimă să continuăm și celelalte proiecte demarate în ultimii ani, însă despre acestea și noile intenții încă nepublice aș prefera să le las privilegiul de a le anunța unor autorități de la București mai importante decât mine. 

-Zilele trecute, primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a afirmat că, în anii ce urmează, Bucureștiul va deveni centrul de greutate al integrării europene a Republicii Moldova. Sunteți de acord cu această declarație?

-Nu sunt în niciun fel de acord cu această afirmație, cu care însă aș fi putut fi de acord dacă era făcută în urmă cu mai mulți ani. Pentru că de mult timp Bucureștiul este centrul de greutate al integrării europene al Republicii Moldova, iar ceea ce s-a întâmplat în ultimii șase ani au demonstrat că România a fost cel mai activ promotor al intereselor și aspirțiilor europene ale Chișinăului. Să reamintesc că, împreună cu Franța, am creat în Parlamentul European grupul de prieteni ai Republicii Moldova, că astăzi acest grup cuprinde toate statele membre. Să vă reamintesc că, din 2014, România a devenit principalul partener al Chișinăului, cu o sumă asistențială de peste 70 de milioane de euro, sau despre gazoductul Iași-Ungheni, dar și despre perspectivele strategice ale dosarului interconectării energetice. Apoi, nu putem să omitem din acest bilanț pozitiv cele peste 800 de grădinițe care s-au europenizat sub ochii noștri. Exemplele pe care le-aș putea da sunt foarte numeroase și cred că toate confirmă angajamentul României de a fi alături de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de opțiunile lor politice, de limba pe care o vorbesc, sau regiunea în care locuiesc, ca un frate, ca un partener plasat, momentan, într-o poziție mai favorabilă, din care poate întinde o mână de ajutor.

Niciodată între Republica Moldova și România nu mai este posibil un gard de sârmă ghimpată

 

-Ne aflăm pe ultima turnantă a mandatului Dvs. în fruntea reprezentanței diplomatice a României în Republica Moldova. Cum ați caracteriza cei șase ani pentrecuți la Chișinău?

-Înainte de toate mă simt obligat moral să mulțumesc președinților Băsescu și Iohannis pentru privilegiul de a-mi fi acordat și confirmat încrederea de a reprezenta România la Chișinău. De asemenea, vreau să îmi exprim recunoștința premierilor și miniștrilor sub mandatele cărora am avut onoarea să servesc pentru sprijinul pe care l-am simțit mereu și atenția, niciodată dezințită, pe care cu toții au acordat-o Republicii Moldova și Ambasadei României de aici. În fine, mă simt dator să îmi exprim gratitudinea și față de gazdele mele bune, căror nu aș îndrăzni să le fac vreun reproș. Cei șase ani petrecuți aici au fost extrem de agitați - ar spune unii, dar nu eu – cu multe evenimente, schimbări, răsturnări de situație politică, cu o serie de premieri, poate prea lungă pentru gustul unora. Însă țin să remarc că toți, fără excepție, cu o dorință limpede, clar exprimată de a coopera cu România. Cred că aceasta este noutatea adusă de momentul 7 aprilie 2009 și, desigur, alegerile survenite după această dată, deschiderea față de România, căderea gardului de sârmă ghimpată și de pe Prut, dar și din mințile uor politicieni din Republica Moldova. Astăzi existența unui asemenea obstacol este imposibilă, atât din punct de vedere fizic, cât și mental, iar Prutul s-a îngustat aproape până la „dispariție” în acești ultimi șase ani. Și cu cât Prutul e mai îngust, cu atât Europa e mai aproape.

-Care considerați că au fost cele mai importante momente ale acestei perioade?

-Vă spun cu toată sinceritatea că au fost foarte multe momente importante și am simțit, gradual și cu o intensitate crescândă că România începe să conteze aici și că acum ea contează decisiv. Despre asta vorbesc faptele, în ultimii ani România devenind principalul partener economic al Republicii Moldova, trecând pe primul loc de pe al treilea, înaintea Rusiei și Ucrainei. Ce e mai importnt e că am reușit și consolidarea acestui loc, uul din ce în ce mai de necontestat pentru competitori. Îmbucurător este faptul că România este și principalul partener economic al regiunii transnistrene, ceea ce spune foarte mult despre cum înțelege Bucureștiul să se implice în dezvoltarea Republicii Moldova. Dosarele pe care le-a deschis România în ultimii ani sunt extrem de importante, iar rolul Bucureștiului în regiune va continua să devină tot mai puternic.

 Identitatea românească este pașaportul european al basarabenilor

-Ce sfaturi i-ați da succesorului Dvs. în această demnitate?

-Succesorul meu nu va avea nevoie de niciun fel de sfat din partea mea. Sunt sigur că președintele Iohannis, consiliat de ministrul nostru de Externe, va face cea mai potrivită alegere pentru conducătorul misiunii diplomatice a României la Chișinău.

-Ce mesaj ați dori să le transmiteți basarabenilor la final de mandat?

-Mi-aș lua libertatea acum, când pot deja să anticipez încheierea misiunii mele la Chișinău, să le dau un sfat frățesc basarabenilor în ceea ce privește aspirațiile lor de integrare europeană: În măsura în care veți îmbrățișa cu dragoste și fără rezerve identitatea românescă, exact în aceeași măsură veți descoperi că aveți o identitate europeană incontestabilă.

 

Lasă un comentariu