Evenimentul zilei

Ma09172019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu Dreptul de autor și conflictul de interese. Interviu cu Octavian Apostol, director AGEPI

Dreptul de autor și conflictul de interese. Interviu cu Octavian Apostol, director AGEPI

27 Iunie 2016 - 

La Chișinău a avut loc, recent, un seminar în cadrul căruia s-au întrunit exponenți ai organismelor de gestiune colectivă (OGC) a drepturilor artiștilor interpreți din statele UE și Republica Moldova, interpreți, precum și reprezentanți ai autorităților publice naționale. Tema supusă dezbaterilor a fost “Gestiunea colectivă a drepturilor artiștilor interpreți în Uniunea Europeană și Republica Moldova”. Agenția de stat pentru Proprietatea intelectuală din Republica Moldova (AGEPI) este o instituție publică care gestionează, înregistrează și asigură protecția de proprietate intelectuală. În acest context, i-am solicitat un interviu lui Octavian Apostol, directorul AGEPI, pentru a face cunoscut un subiect important și util pentru societatea noastră și pentru toți cei implicați în industriile creative. 

- Dle Apostol, care a fost scopul acestei întrevederi?

- Scopul acestei întrevederi a fost preluarea celor mai bune practici europene în domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor și a celor conexe precum și în cadrul cooperării dintre autoritățile publice cu OGC-urile în domeniu, astfel, încât să existe un sistem funcțional. Obiectivul primordial al AGEPI în acest domeniu este de a asigura transparența în procesul de colectare și repartizare în termen a remunerațiilor tuturor categoriilor de drepturi de autor și drepturi conexe.

- Mulți artiști de la noi merg direct în România la CREDIDAM...   

- Nu este obligatoriu ca interpreții noștri să fie înregistrați în organizațiile de gestiune colectivă din România, deoarece există acorduri bilaterale între OGC-urile din RM și organizațiile similare din străinătate. În baza acestor acorduri , banii se colectează pe un anumit teritoriu și apoi se transferă OGC-urilor din străinătate. Astfel, teoretic, organizaţiile colectoare, imediat ce au colectat remunerația de autor, ar trebui să notifice titularul sau organizația de gestiune colectivă cu care a încheiat contract bilateral de reprezentare reciprocă a intereselor. „Practica” însă este că organizațiile de gestiune colectivă așteaptă 3 ani de la colectare fără a transmite banii titularilor de drepturi sau organizațiilor similare din străinătate, până expiră termenul de prescripție, apoi împart banii între ei. 

- Spre exemplu: un interpret din România preia o piesă a unui interpret din RM și o difuzează la radio fără să-l înștiințeze. Dacă piesa nu este una folclorică, dar textul, melodia și aranjamentul sunt de autor, ce face interpretul care a plătit pentru lucrarea respectivă?

- Menirea unei OGC nu este doar de a colecta și a distribui remunerația, dar și de a apăra drepturile membrilor. OGC-ul este ca și o casă de producție. Să ne imaginăm că le-ai cedat drepturile și cineva le încalcă, ei ce fac? Acționează, dau în judecată, scot lucrarea de pe internet. Am ajuns la situația actuală din cauză că administratorii perpetuează practicile incorecte din ultimii ani. Să reținem că, legal, în cazul furtului intelectual, sunt și organe abilitate care trebuie să se sesizeze și să se implice. 

- Ce îi revine unui interpret din RM dacă este difuzat la radio în România?

- Dacă interpretul nostru este difuzat la un post de radio din România,  OGC-ul din RM la care acesta este membru, are dreptul, ba chiar e obligat, să ceară transferul banilor colectați în baza raportului difuzărilor, de la organizația similară din străinătate, conform acordului bilateral.

- Și ce-i revine dacă este difuzat la posturile radio de la noi?

- În cazul posturilor de radio, de exemplu, tariful remunerației de autor este 5,6 % din suma încasată de la abonaţi. Din acest tarif colectat, în dependență de rapoartele utilizatorilor de valorificare a operelor, o anumită sumă este repartizată titularului de drepturi. Un interpret mi-a mărturisit că a primit în ultimul an 4000 de lei, iar aceasta în condițiile în care organizațiile au colectat 3 milioane de lei. Ce este mai grav, eu estimez potențialul de colectare la 100 de milioane de lei, adică de aproximativ 30 de ori mai mult. Interpretul ar fi putut primi 130.000 lei. Asta ar însemna minim 10.000 de lei lunar. 

- Sunt interpreți care nu-s angajați ai nici unei orchestre, muncesc pe cont propriu… din ce să trăiască?

- Pe acest segment există problema conducătorilor organizațiilor care sunt în conflict de interese. Și noi ne-am propus să facem modificare legislativă. Unde este conflictul de interese? Începem de la comisionul de 40%, pe care ei și-l opresc în momentul în care colectează banii. Ai scos 100 de lei, 40 de lei deja sunt ai tăi. Legislația nu interzice să-i depui și să beneficiezi de dobândă. Așadar, ei nu numai că nu împart acei 60 de lei, dar obțin și venituri suplimentare din dobânzi. Practic, fac bani din banii altora. Asta este ilegal și putem discuta despre gestiune frauduloasă, cu consecințele de rigoare, inclusiv tragerea la răspundere penală. Asta, din cauză că potrivit statutului, OGC-urile sunt organizații non-profit, iar noi am observat aici o activitate comercială. Soluția ar fi ca fiecare titular de drepturi să-și declare operele unei organizații de gestiune colectivă care îl va reprezenta și va colecta banii pentru valorificarea operei sale.

- Și nu se cunoaște despre acțiunile lor?

- AGEPI nu este organ constatator. Dreptul nostru se limitează la avizare și control. Chiar și acest control se bazează pe documentele pe care AGEPI le solicită de la un OGC. În prezent, majoritatea documentelor aflate în posesia noastră au fost obținute cu ajutorul Centrului Național Anticorupție. 

- Câte OGC-uri avem și câte sunt valabile?

- Avem avizate cinci organizații de gestiune colectivă, dintre care trei sunt pasive, două dintre acestea (AsDAC, ANPCI) au avizele fie suspendate, fie abrogate, iar una nu activează de facto (Repromold). În prezent, doar două dintre organizațiile de gestiune colectivă avizate au dreptul de a colecta remunerațiile de la utilizatori: Oficiul Republican al Dreptului de Autor și Asociația Națională ”Copyright”. 

- Artiștii se pot înscrie concomitent în toate OGC-urile?

- Teoretic  nu, însă practic acest lucru este posibil, pentru că OGC-urile nu gestionează oameni, ei gestionează repertoriu.  Dar, este bine să fii membru al unui singur OGC, pentru că astfel ești identificat mai ușor pentru a putea intra în posesia remunerației de autor. 

- Preconizați anumite modificări la legislația existentă, în cazul OGC-urilor?

-  Da, sigur. Avem multe de schimbat.  Scopul primordial care trebuie de atins în timpul cel mai apropiat este asigurarea transparenței, responsabilității și bunei guvernări în activitatea organizațiilor de gestiune colectivă. Acest lucru va putea fi implementat prin modificarea Legii 139/2010 și anume prin existența doar a unui singur OGC pe fiecare categorie de drept, bazată pe criteriul reprezentativității, limitarea cuantumului comisionului de administrare, reținerea comisionului de administrare la plata efectivă a remunerației de autor, elaborarea metodologiilor de calculare a tarifelor, instituirea unui număr mai mare de obligații pentru OGC-uri, stabilirea de sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor etc.

Modificarea legii nu va produce efectele scontate atît timp cît organele implicate în procesul de monitorizare a respectării drepturilor de autor și/sau conexe nu-și vor face datoria, iar administrația organelor de gestiune colectivă nu va acționa în strictă conformitate cu această lege. (interviu preluat din ziarul CRONICA)

(Interviu realizat de Tatiana Slivca)

 

Lasă un comentariu