Evenimentul zilei

Ma08202019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Interviu Irina Selevestru: „O procedură de instanță de judecată durează minimum trei ani. În arbitraj, o procedură ar putea să dureze maximum șase luni”

Irina Selevestru: „O procedură de instanță de judecată durează minimum trei ani. În arbitraj, o procedură ar putea să dureze maximum șase luni” Recomandat

03 Iunie 2019 - 

Arbitrajul este o metodă alternativă instanțelor de judecată de a soluționa litigiile. În situația în care instanțele de judecată din Republica Moldova sunt aglomerate, arbitrajul este un instrument la care recurg tot mai mult companiile din domeniul economic.

Evenimentul Zilei, ediția de R. Moldova, a realizat un interviu cu Irina Selevestru, președinta Arbitrajului Internațional de pe lângă Asociația Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova (ALARM), în care dânsa a explicat cum anume funcționează o curte de arbitraj, ce tip de litigii rezolvă și care sunt avantajele acestei modalidăți de soluționare a cauzelor. Redăm în continuare interviul integral:

În primul rând, vă rugăm să ne explicați ce este arbitrajul și când a apărut acest instrument juridic în Republica Moldova.

După cum spunea Aristotel, judecata se bazează pe lege, iar arbitrajul pe echitate, pe corectitudine. Arbitrajul este un mod de soluționare a litigiilor între diferite persoane ca alternativă instanțelor de judecată. Litigiul se soluționează de arbitri aleși de către părți în modul și conform regulilor stabilite.

Există două tipuri de arbitraj: instituționalizat și ad-hoc. De exemplu, eu sunt președinte al Arbitrajului Internațional de pe lângă Asociația Lichidatorilor și Administratorilor din Republica Moldova (ALARM). Acesta este un arbitraj instituționalizat.

În cazul arbitrajului ad-hoc, de exemplu, două persoane s-au decis să își rezolve o problemă legată de un contract, apelează la un arbitru și își rezolvă problema ad-hoc.

Reclamantul își numește arbitrul său, pârâtul își alege arbitrul său, după care se convine asupra unui supraarbitru.

Când a apărut ALARM ca instituție și cum funcționează?

ALARM a apărut în 2009 în urma asocierii mai multor lichidatori numiți administratori autorizați, care funcționau în baza legii din 2001 despre insolvabilitate. ALARM numea administratorii și am constatat atunci o problemă – soluționarea litigiilor în instanța de judecată. Aceasta necesită timp, costuri, avocați suplimentari, angajare de personal etc.

Cum se desfășoară ședințele în cadrul unui arbitraj? Cine participă mai exact?

Ședințele sunt extrem de simple în comparație cu instanțele de judecată. Să pornim de la ideea cum apelăm la un arbitraj. Începutul este într-o relație contractuală dintre doi agenți economici. Atunci când semnează un contract, din start, își stabilesc clauza conform căreia, în caz de litigiu, îl vor soluționa în judecata arbitrală.

Părțile au dreptul să indice Arbitrajul Internațional de pe lângă ALARM, au dreptul să stabilească un arbitraj și, în momentul litigiului, își vor stabili instituția. Introducând clauza respectivă în contract, în orice situație, pot să apeleze la instituția arbitrală.

În situația în care apare un litigiu, o disensiune privind executarea contractelor, părțile înaintează cererea de arbitraj. De regulă, reclamantul își numește arbitrul. Arbitrajul funcționează în baza regulilor stabilite de ALARM. Fiecare arbitraj își elaborează regulile, care trebuie făcute publice.

În Republica Moldova, există o lege cu privire la arbitraj din 2008, care stabilește noțiunile generale. De asemenea, legea stabilește litigiile care pot fi soluționate de arbitraj. De exemplu, litigiile familiale nu pot fi soluționate de arbitraj. De asemenea, în comparație cu România, în R. Moldova se examinează litigiile legate de relațiile consumatorii. Este o procedură foarte simplă și, datorită acestui fapt, este accesibilă pentru toți.

În cazul unui arbitraj instituționalizat, regulile procedurii arbitrale sunt elaborate de fiecare arbitraj. Dacă vorbim de un arbitraj ad-hoc, arbitrii au dreptul să apeleze la orice reguli ale oricărui arbitraj pe care îl vor ei. De exemplu, se stabilește că arbitrii vor opera cu regulile ALARM sau de pe lângă Camera de Comerț și Industrie etc.

Venind în curtea de arbitraj, reclamantul își numește un arbitru. În cazul în care o parte nu și-a ales arbitrul, conform regulilor procedurilor arbitrale, președintele desemnează un arbitru în locul său.

Apropo, câți arbitri are în prezent ALARM?

În prezent, ALARM are 42 de arbitri, care sunt profesori, lectori, avocați etc. Cei care nu au studii juridice nu pot să fie arbitri. Candidații depun o cerere și CV-ul lor, iar biroul ALARM o verifică. Pentru noi este important ca arbitrul să fie jurist și să nu aibă antecedente penale.

Hotărârea arbitrală are puterea lucrului judecat. Dacă facem o paralelă cu România, hotărârea arbitrală are titlu executoriu, în R. Moldova, instanța de judecată emite titlul executoriu în baza hotărârii arbitrale.

Ce se întâmplă după ce arbitrajul emite o hotărâre?

Partea care a câștigat procesul merge la judecătoria în raza căreia se află sediul părții care a pierdut și își ia titlul executoriu.

Cât durează în medie o procedură de arbitraj?

O procedură de instanță de judecată durează minimum trei ani, aproximativ câte un an la fiecare instanță. Acum instanțele de judecată sunt supraîncărcate, ar putea să fie chiar și două ședințe pe an. În arbitraj, o procedură ar putea să dureze maximum șase luni.

În cazul unei proceduri accelerate, hotărârea este emisă în termen de 60 de zile. Arbitrajul primește acțiunea din partea reclamantului și o expediază pârâtului ca să își înainteze obiecțiile. Se așteaptă alte 30 de zile, după care își înaintează obiecțiile și atunci, de data aceasta, fără prezența părților, se examinează litigiul. Am elaborat o procedură foarte simplă, care presupune costuri mici și termene restrânse.

Puteți să ne spuneți câte cazuri ați soluționat, dacă aveți o statistică?

În 2018, am avut 1.500 de dosare. În 2017, am început să colaborăm cu companiile de colectori, datorită acestora, avem un volum foarte mare de dosare.

Care este rata de acceptare a soluțiilor Dvs. de către instanțe?

În ce privește eliberarea titlurilor executorii, nu prea sunt situații în care instanțele de judecată să respingă hotărârile arbitrale. Marea majoritate sunt acceptate. Pentru 2018, cred că 99,9% din hotărârile arbitrale au fost acceptate de către instanțe.

Titlurile executorii au fost respinse în situația în care au fost desființare hotărârile arbitrare. Partea care a câștigat arbitrajul merge în instanță și, în termen de 30 de zile, judecătoria trebuie să emită titlul executoriu.

Conform regulilor publicate pe site-ul ALARM, ședințele arbitrilor nu sunt publice și hotărârile arbitrale nu se pronunță public. Ați putea să ne explicați acest lucru?

Această regulă a fost adoptată pentru a proteja confidențialitatea datelor din dosare. De asemenea, este prevăzută de Legea cu privire la arbitraj, o practică prezentă în experiența statelor europene. Pentru o companie mare este o problemă dacă apare la o instanță de judecată.

Anume datorită acestui fapt arbitrajul este promovat. Când este vorba de disensiuni între companii foarte mari, se soluționează prin arbitraj, hotărârile sunt obligatorii, nu se mai contestă, nu au cale de atac prin recurs sau apel. Hotărârile arbitrale rămân confidențiale.

Unul dintre temeiurile de desființare a deciziilor arbitrale este încălcarea citării celeilalte părți. După ce a fost pronuțată, hotărârea arbitrală este obligatorie și se execută imediat. În termen de 30 de zile, instanța de judecată eliberează titlul executoriu.

Codul de procedură civilă, Legea cu privire la arbitraj prevede modalități sau motive pentru desființarea hotărârii arbitrale. Dacă o parte nu este de acord cu hotărârea, aceasta poate fi desființată de instanța de judecată.

Instanța de judecată nu intră în fondul litigiilor, examinează doar motivele legate de formă. De exemplu, unul dintre temeiurile pentru desființarea hotărârii arbitrale este necitarea celeilalte părți sau încălcarea citării.

Apropo, părțile sunt citate la timp?

Deoarece nu suntem o instituție de stat, desigur, citarea se face pe toate căile, inclusiv citarea publică, dacă nu o recepționează pârâtul, citarea la domiciu cu aviz de recepție prin intermediul Poștei Moldovei, poșta electronică, telefon. Necitarea este un motiv de a desființa hotărârea arbitrală. Din această cauză, la citarea părților suntem foarte precauți.

Un alt motiv pentru desființarea hotărârii este încălcarea procedurii de numire a unui arbitru. Și aici suntem foarte exigenți. Avem o hotărâre arbitrală desființată, care a stabilit că nu i-am acordat suficient timp pârâtului să își expună poziția față de candidatura arbitrului pârâtului. Desființarea hotărârii arbitrale duce convocarea părților într-un nou arbitraj pentru reexaminarea litigiului.

Cum sunt informate părțile despre regulile de arbitraj?

De exemplu, atunci când îi trimitem pârâtului acțiunea arbitrală, cu toate anexele, îl atenționăm că poate găsi regulile pe site-ul ALARM, insolv.md

Și dacă e de la țară și să presupunem că nu are acces la internet?

La solicitare le trimitem regulile imprimate, dar avem 40 de dosare pe săptămână... În situația în care partea o cere.

Cum vedeți Dvs. viitorul arbitrajului?

În următorii ani, arbitrajul va avea o amploare și mai mare, pentru că într-adevăr agenții economici preferă acest instrument pentru a-și rezolva litigiile. Avocații știu beneficiile arbitrajului și, datorită acestui fapt, se cultivă treptat în Republica Moldova cultura arbitrajului. Ei realizează că un litigiu rezolvat de un arbitru este mult mai eficient, presupune costuri mai mici și termene mai scurte.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca

Lasă un comentariu