Evenimentul zilei

Dum08252019

ActualizatMie, 15 Mai 2013 12pm

Back Sunteți aici:Special Reportaj ANALIZĂ// Cetățenia moldovenească și riscul unui paradis fiscal în coasta UE

ANALIZĂ// Cetățenia moldovenească și riscul unui paradis fiscal în coasta UE Recomandat

03 Aprilie 2019 - 
Republica Moldova își promovează intens un program de dobândire a cetățeniei prin investiție. Experții avetizează însă asupra opacității unor astfel de afaceri cu „vize de aur” și a faptului că se poate da liber criminalității tranfrontaliere dinspre R. Moldova înspre țări din Uniunea Europeană.
 

 

Cadrul se repetă aproape identic. Câteva zeci de persoane – jurnaliști, oameni de afaceri, oficiali locali – sunt adunați în mai multe săli de conferință elegante. Se discută, se prezintă slide-uri frumos colorate. Lucrurile se întâmplă cam la fel, pe rând, în Hong Kong sau orașe din China continentală: Shenzen, Beijing, Shanghai, Qindao.

Sfârșitul lunii martie a fost astfel aglomerat, dar intens, pentru mai mulți oficiali moldoveni care au participat, în Asia, la prezentarea programului guvernamental de dobândire a cetățeniei moldovenești prin investiție, se arată într-o analiză a portalului Sinopsis.info.ro, afiliat Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).

Programul, promovat sub numele de ”Moldova, perla Europei moderne”, își propune să atragă investiții și investitori în schimbul oferirii cetățeniei moldovenești. De ce ar fi atrași investitorii? Conform oficialilor de la Chișinău, valoarea pașaportului moldovenesc constă în oferirea de acces liber unic pe două piețe mari (Uniunea Europeană și Comunitatea Statelor Independente), un timp scurt de procesare a dosarelor, de până la 90 de zile și, nu în ultimul rând, oportunități de trai și dezvoltare ulterioară a afacerilor în R. Moldova.

Astfel de programe, cunoscute și sub numele de ”golden visa” se întâlnesc și în alte țări, inclusiv europene, dar sunt în general destul de controversate. În R. Moldova însă, după cum vom vedea în continuare, sunt mai multe riscuri aferente.

Să nu uităm, programul ”Moldova, perla Europei moderne”- care a debutat în noiembrie în Emiratele Arabe Unite – continuă luna aceasta cu prezentări la Zurich, Bangkok, Manila, Singapore și Ho Chi Min (Vietnam).

Moldova, ce fel de paradis?

Cu un viitor incert în ceea ce privește drumul european început în urmă cu o decadă, Republica Moldova se află din nou într-un moment de cotitură. Aflat într-o regiune de confluență a intereselor UE și Rusiei, Chișinăul a pendulat în cei 28 de ani de indepedență între o politică favorabilă Estului sau Vestului, lucru ce s-a tranformat adesea într-un război geopolitic mut, la umbra căruia s-a dezvoltat mai degrabă o economie gri și incertă.

Ultimul semn de întrebare din zona economică este dacă R. Moldova se va transforma în cel mai nou paradis fiscal al Europei, unul mai degrabă netransparent, cu multe conexiuni în lumea rusească și cea din Orient. Asta în condițiile în care, conform programului prezentat mai sus, oricine are 250.000 de euro pentru investiții sau direct 100.000 de euro poate dobândi cetățenia R. Moldova.

Inițial, Guvernul a pus la dispoziție 5.000 de locuri în acest program pentru titulari. Aceștia mai pot aduce până la trei sau patru membri ai familiei contra unor costuri aferente de circa alte 15.000 de euro de persoană. Zonele-țintă pentru aceste vânzări sunt Orientul Mijlociu și China, dar programul este deschis oricărui cetățean al lumii.

LANSAREA PROGRAMULUI ÎN CHINA / FOTO: MEI MOLDOVA

politici și economici trag un semnal de alarmă în ceea ce privește tendințele periculoase legate de modul în care guvernanții de la Chișinău vor să facă rost de bani la buget și se arată mai degrabă sceptici în legătură cu plus valoarea acestui program de „vize de aur”.

„Pentru ca să evaluăm impactul acestei legi trebuie mai întâi să răspundem la întrebarea: cine ar avea nevoie de cetățenia Republicii Moldova? Moldova nu este o țară din paradis, iar din exterior are o imagine de cea mai săracă țară din Europa, cea mai coruptă, cu un conflict înghețat creat și gestionat de Rusia. Credeți că oameni de bună credință ar sta la coadă ca să ia cetățenia Moldovei?”, spune directorul de programe al think tank-ului „Expert-Grup” de la Chișinău, Sergiu Gaibu.

Între 2011 și 2014, R. Moldova a trecut prin celebrul „furt al miliardului”, o ”afacere” încă neclară care a sărăcit bugetul de stat cu un miliard de dolari, bani furați din sistemul bancar. Incidentul echivala la acea dată cu sustragerea a 15% din PIB-ul țării. Furtul a fost convertit ulterior în datorie de stat ce urmează a fi achitată pe o perioadă de 25 de ani.

Cu toate acestea, deși schemele și numele celor implicați în jaf au fost indicate în rapoartele companiei de investigații financiare internaționale „Kroll”, autoritățile nu au întreprins aproape nimic pentru identificarea și pedepsirea vinovaților, dar mai ales pentru recuperarea prejudiciului.

Mai mult, R. Moldova a fost implicată masiv prin companii și sistemul judecătoresc corupt în schema „Landromatului rusesc” prin care grupări ale crimei organizate din Rusia au spălat peste 20 de miliarde de dolari între 2012 și 2014.

Saga aventurii cu „vize de aur”

Programul de vânzare a cetățeniei moldovenești a luat amploare, imediat după ce Executivul de la Chișinău ”a ars” aproape toate podurile cu Uniunea Europeană, în momentul anulării alegerilor pentru Primăria Chișinăului la începutului lunii iunie 2018, câștigate de unul dintre liderii opoziției, Andrei Năstase.

Atunci, UE a început gradual să aplice sancțiuni care au mers până la suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro promis Chișinăului, chiar înaintea pregătirilor pentru alegerile parlamentare.

Astfel, pe 11 iulie 2018, Ministerul Economiei de la Chișinău semna un contract cu consorțiul de companii MIC Holding LLC, Henley&Partners Holdings Ltd, Henley&Partners Government Services Ltd și Henley&Partners International Ltd.

Oficialii moldoveni nu s-au ferit să prezinte programul ca pe o formă de salvare a economiei moldovenești.  „Cetățenia pentru investiții este o formă care se aplică în mai multe state, precum Letonia, Malta, Cipru, Canada, Australia și altele. Guvernul Republicii Moldova a elaborat acest instrument având la bază bunele practici internaționale și contând pe identificarea unui partener bun, de încredere, cu experiență internațională. Acum, când partenerul a fost identificat, semnăm contractul cu încrederea că în următorii cinci ani volumul investițiilor va atinge o valoare cumulativă de 1,3 miliarde de euro. Republica Moldova trebuie să fie foarte activă în atragerea investițiilor”, puncta atunci ministrul moldovean al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Dar tot în aceeași zi, pe 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

PARLAMENTUL DE LA CHIȘINĂU A ADOPTAT ÎN 2018 MAI MULTE LEGI ECONOMICE CONTROVERSATE

Doar două săptămâni mai târziu, pe 26 iulie, Parlamentul de la Chișinău adopta o controversată reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală. Acest pachet de legi, ce ar fi trebuit să stimuleze economia, a legiferat în subsidiar și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase.

Au fost create astfel 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau contra investirii a cel puțin 250.000 de euro într-un domeniu strategic de activitate. Mai mult, în forma inițială, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) nu i se permitea să cerceteze în prealabil aplicațiile la cetățeniile moldovenești.

Ca tabloul să fie complet, numele aplicanților nu va fi publicat în Monitorul Oficial și vor rămâne secrete, fapt ce ridică mari semne de întrebare privind transparența acestui program.

Reacții dure din Occident

Critici din partea partenerilor și donatorilor occidentali ai R. Moldova nu au întârziat să apară imediat după lansarea acestui pachet legislativ.

„Legea adoptată astăzi, în grabă și în mod netransparent, odată aplicată, ar putea duce la o încălcare a acestor angajamente și să fie incompatibilă în raport cu reformele în derulare privind consolidarea statului de drept, combaterea corupției, spălarea banilor, crima organizată și îmbunătățirea mediului de afaceri. Ne așteptăm ca autoritățile din Republica Moldova să înceteze procesul de adoptare a acestei legi și să o aducă în conformitate cu standardele internaționale”, declara în ziua adoptării pachetului legislativ ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko.

La fel, Ambasada SUA la Chișinău își exprima dezacordul față de „adoptarea legislaţiei care va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor”.

„Legea privind declarația voluntară și stimularea fiscală (numită și legea amnistierii capitalului) legitimează furtul şi corupţia şi va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova […] cetățenii moldoveni au suferit destul consecințele unor delicte financiare majore. Infractorii trebuie pedepsiți, nu recompensați. Oamenii din Moldova merită mai mult”, scria și Ambasada SUA în R. Moldova pe pagina sa de Facebook.

Interese convergente în Orientul Mijlociu

În ultimii ani, presa de investigație de la Chișinău a scris despre interesele unor puternici oameni de afaceri din domeniul agriculturii în  zona Emiratelor Arabe Unite.  De altfel, o ambasadă a R. Moldova în această țară a fost deschisă în luna mai 2018.

Câteva exemple. În ultima declarație de avere a liderului Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, Emiratele Arabe Unite figurează ca țara unde acesta desfășoară o serie de afaceri.

De această zonă se mai leagă și numele lui Vaja Jhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie – rusă, americană și moldoveanească –, cel care deține compania Trans-Oil. De altfel, acesta a fost cel care l-a consiliat neoficial pe premierul Pavel Filip în stabilirea unor relații politico-economice cu oficialii din Dubai.

PREMIERUL PAVEL FILIP ÎN DUBAI / FOTO: GOV.MD

Numele lui Vaja Jhasi a apărut în presa din România, atunci când a cumpărat o mare parte a afacerii Comcereal de la milionarul român Adrian Porumboiu. Ulterior, acesta a pasat afacerea companiei Babylon Overseas cu sediul în Sharjah, Emiratele Arabe Unite.

Această țară a devenit în ultimii ani un magnet pentru afaceriștii din toată lumea care își doresc un control cât mai lejer din partea statului unde își desfășoară activitatea.

În martie 2019, UE a actualizat  lista neagră a jurisdicțiilor fiscale necooperante (citește paradisuri fiscale), incluzând aici și Emiratele Arabe Unite, o țară în care scandalurile legate de „bani negri” au ținut capul de afiș în ultimii ani, inclusiv prin schema de spălare a nu mai puțin de 434 milioane de dolari americani în cadrul schemei cunoscute drept „Landromatul rusesc” care a totalizat o sumă de peste 20 de miliarde de dolari.

„Lista UE a paradisurilor fiscale este un real succes european. Are un efect răsunator asupra transparenței și echității fiscale la nivel mondial. Datorită procesului de listare, zeci de țări au eliminat regimurile fiscale dăunătoare și s-au aliniat la standardele internaționale privind transparența și impozitarea echitabilă. Țările care nu s-au conformat au fost incluse pe lista neagră și vor trebui să suporte consecințele care decurg din aceasta. Ridicăm ștacheta bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial si reducem posibilitățile de abuz fiscal”, declara Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă.

Cu toate aceastea, deși au existat scandaluri financiare în această țară, legate de bani negri, guvernul de la Chișinău și-a aprofundat relațiile cu Emiratele Arabe Unite, iar prima destinație pentru „vizele de aur” moldovenești a fost tocmai această țară.

Asta pentru că o delegație a R. Moldova lansa, pe 5 noiembrie 2018, „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Ce spun experții

Specialiștii în domeniul economiei din R. Moldova au păreri împărțite când vine vorba despre acest program, care riscă să transforme R. Moldova în cel mai nou paradis fiscal al Europei.

„Cetățenia Moldovei poate fi interesantă din perspectiva unor facilități ce țin de regimurile liberalizate de vize cu o serie de state pentru persoane care au dificultăți în a călători liber în zonele de interes (preponderent UE). Este de asemenea clar că aceste persoane ar veni din jurisdicții care au restricții și nu pot obține acorduri de circulație liberă cu UE și alte țări dezvoltate. Până a ajunge la subiectul buget, prima întrebare ar fi: are Moldova și societatea moldovenească nevoie de astfel de noi cetățeni?”, se întreabă economistul Sergiu Gaibu.

El mai apreciază că  introducerea unor amendamente în lege pentru păstrarea anonimatului, confirmă că legea dată este foarte confortabilă ”investitorilor” cu istoric dubios. „Din păcate, părerea societății civile a fost ignorată atunci când a fost elaborată legea și votată”, mai spune el.

MOLDOVA VREA SĂ ATRAGĂ CÂT MAI MULTE INVESTIȚII STRĂINE / FOTO: INVEST.GOV.MD

Gaibu ridică un semn de întrebare și asupra selectării viitorilor cetățeni moldoveni. „Aceste ”filtre” vor funcționa exclusiv în interesele grupărilor care au susținut legea în comun cu grupurile de interes care vor achiziționa aceste cetățenii. Consiliul UE deja a declarat că după aprobarea acestei legi vor fi monitorizate mai atent evoluțiile și traficul de persoane din Moldova”, a completat el.

Problemele idenficate de expert, ce decurg din vărsarea investițiilor aduse de viitorii cetățeni moldoveni, se răsfrâng și în zona bancară, în condițiile în care Banca Națională a Moldovei (BNM) se confruntă cu diminuarea excesului de lichidități din piață.

„În momentul actual, economia națională [a R. Moldova] are lichidități semnificative nevalorificate și nu există o nevoie pentru astfel de investiții. BNM cheltuie resurse pentru a diminua excesul de lichiditate din economie, iar apariția acestor investitori vor spori această lichiditate și vor impune BNM să aplice restricții și să consume resurse suplimentare pentru menținerea pieței monetare în echilibru. Deci, această măsură este mai curând defectuoasă pentru economia națională.

În ceea ce privește a doua posibilitate de investiție a noilor cetățeni, respectiv cea de 250.000 de euro, expertul vede ca destinație piața imobiliară din R. Moldova.

„Sectorul imobiliar este supraaglomerat de astfel de investiții, iar menținerea unor prețuri ridicate la imobile este în detrimentul populației locale. Tranzacțiile cu imobile au impozitare minimă, în special cele rezidențiale și vor comporta un aport minim pentru bugetul național”.

Având în vedere riscurile pe care le comportă personajele care vor obține cetățenie, această formă de investiție este mai curând în detrimentul interesului cetățenilor Republicii Moldova și cu un impact minor pentru buget.

Nu în ultimul rând, Gaibu vede și o a treia posibilitate de vărsare a banilor la buget, dar precizează că efectul în practică nu ar fi foarte mare pentru stat.

„A treia posibilitate de investire este vărsarea în Fondul de dezvoltare Durabilă a Moldovei a unei sume de 100.000 euro pentru aplicantul principal și a 15.000 euro pentru fiecare membru, dar nu mai mult de 155.000 euro pentru o familie. Această metodă de investire ar fi într-adevăr mai atractivă pentru bugetul de stat, pentru că ar aduce direct la buget sume suficient de consistente.

Dar măsura dată este ridicolă și pentru ochii lumii, având în vedere că există celelalte două forme de investiții. Această formă de investiție reprezintă timp irosit de specialiștii care au formulat și redactat aceste prevederi și au pus la punct regulamente și proceduri de operare. Un potențial investitor trebuie să nu cunoască aritmetica elementară ca să prefere această opțiune față de primele două descrise mai sus”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Ca alternativă, expertul de la Chișinău sugerează mai debrabă facilități pentru investitorii străini din Occident, prin facilitarea regimului de investiții și prin  îmbunătățirea regimului de ședere a acestora în R. Moldova cu vize pe 10 ani sau chiar pe viață.

„Deci, dacă să tragem linia și să facem totalul beneficiului acestei legi [care facilitează acordarea cetățeniei moldovenești], atunci legea dată este una inutilă pentru bugetul de stat și negativă per se în ceea ce privește impactul general și riscurile comportate de potențialii investitori”, a completat el.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Legea cetățeniei și cea a amnistiei fiscale, prin care orice cetățean moldovean poate introduce în circuitul legal sume nedeclate anterior contra unei taxe de 3% ridică de asemenea multe semne de întrebare.

„Aceste legi pot funcționa și aduce prejudicii Moldovei atât fiecare în parte cât și în scheme ce ar implica aplicarea lor combinată. Combinația acestor legi pentru persoane străine care au dificultăți în a-și legifera veniturile în jurisdicțiile din care fac parte le-ar permite achiziția cetățeniei în condiții ieftine sau chiar fără cost și ulterior declararea veniturilor cu aplicarea impozitului de 6%.

Având în vedere natura sursei acestor venituri, utilizarea acestor fonduri va duce la consolidarea structurilor semicriminale, distanțarea Moldovei de valori democratice și pierderea încrederii cetățenilor, investitorilor de bună credință și a partenerilor internaționali”, a conchis Gaibu.

Pe de altă parte, analistul economic de la Chișinău, Roman Chircă, vede și beneficii în acest program, dar și mai puține riscuri.

„Cred că este un program care va canaliza anumite fluxuri financiare către R. Moldova. Indirect, aceasta va contribui la majorarea anumitor încasări la buget, însă nu în măsură să schimbe esențial starea lucrurilor. Este o componentă complementară de popularizare a R. Moldova pentru investitori, însă un instrument cu capacități reduse. Însăși piața afacerii “golden visas” este modestă pe plan mondial, circa 4.000-5.000 de aplicații anual. Moldova poate spera la câteva sute în cel mai bun caz”, a spus Roman Chircă.

De asemenea, el vede în acest program o sursa de supraîncălzire a pieței imobiliare din R. Moldova.

Riscuri pentru România, ca graniță a UE și NATO

Riscurile nu țin numai de bucătaria internă a R. Moldova, ci s-ar putea propaga și în proximitatea țării. Specialistul în probleme ce țin de spațiul răsăritean, Mihai Isac, este de părere că potențialul de insecuritate și instalarea unui climat specific unei economii nefuncționale la granițele României nu poate fi decât un semnal de alarmă care trebuie tras imediat.

„Având în vedere corupția masivă a instituțiilor de stat din Republica Moldova, România și alte state membre UE și NATO ar trebui să fie îngrijorate și să urmărească cu atenție deciziile Chișinăului în această problemă.

Lideri ai opoziției de la Chișinău și voci ale societății civile au declarat de mai multe ori că prin acest mecanism se încearcă albirea pe cale legală a unei părți a miliardului furat și reintroducerea acestor sume de bani legal în R. Moldova.

Obținerea, prin diferite mijloace, a cetățeniei Republicii Moldova de către persoane bănuite de colaborare cu organizațiile teroriste trebuie să îngrijoreze structurile de profil din România. Nu trebuie să uităm cazul libanezului Mahmoud Ahmad Hammoud, fost ginere al deputatului democrat de la Chișinău, Dumitru Diacov, personaj anchetat de CIA și SRI pentru apartenență la mișcarea teroristă Hezbollah la începutul anilor 2000”, avertizează Mihai Isac.

El a mai spus că exemplele aduse de autorităițile de la Chișinău a unor țări occidentale care au dezvoltat program similare sunt mai degrabă neconcludente.

„Procesul de obținere a cetățeniei unui stat membru UE în schimbul unor investiții (vize de aur) este aspru criticat de majoritatea oficialilor europeni, și este aplicat doar în unele state din blocul comunitar. Aceste state, precum Spania, Portugalia, Grecia ori Malta au sisteme de prevenție net superioare resurselor autorităților moldovenești pentru a opri tentativele unor persoane cu relații în mediile criminale ori teroriste de a obține cetățenia.

Majoritatea statelor implicate în astfel de scheme oferă participanților posibilitatea de a obține statutul de rezident în schimbul unor sume ori investiții solide și crearea de locuri de muncă”, mai spune Mihai Isac.

El opinează că sumele solicitate de Chișinău sunt ridicole față de cele cerute de alte state care au implementat programe similare și că legea de la Chișinău nu impune și crearea unor noi locuri de muncă ca în acele țări europene invocate.

Mai mult, Isac a oferit și exemple de personaje controversate care obținut cetățenii ale unor state europene. „Programele de acest fel derulate de guvernele europene sunt periodic afectate de diferite scandaluri, precum asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ori faptul că unii oligarhi controversați, precum ucrainenii Ghenadii Bogoliubov și Igor Kolomoiski, rusul Oleg Deripaska și apropiați ai dictatorului Bashar al Assad au devenit cetățeni ai Republicii Cipru”, a completat expertul.

Periclitarea relațiilor Chișinăului cu UE

Important este și faptul că programul Chișinăului poate duce la o răcire suplimentară a relațiilor cu Bruxellesul.

„Recent, UE a reactualizat lista jurisdicțiilor fiscale necooperante, fiind introduse un număr suplimentar de state, precum Aruba, Barbados, Belize, Bermuda, Dominica, Fiji, Insulele Marshall, Oman, Emiratele Arabe Unite, Vanuatu. Posibila introducere a R. Moldova pe o astfel de listă poate afecta grav slaba economie moldovenească, dependentă într-o măsură foarte mare de relațiile comerciale cu UE. Concomitent, R. Moldova primește anual sume importante din partea blocului comunitar sub diferite forme de asistență nerambursabilă”, a mai spus Mihai Isac.

În prezent, circa 70% din exporturile R. Moldova merg pe piețele europene, o creștere semnificativă înregistrându-se începând cu anul 2013, atunci când Moscova a impus un embargo aproape general produselor moldovenești.

STRUCTURA EXPORTURILOR MOLDOVENEȘTI / FOTO: BNM.MD

Ca urmare, orientarea R. Moldova către găsirea de fonduri suplimentare din zone gri, cum ar fi Orientul Mijlociu, ar putea complica și mai mult lucrurile.

„Orientarea ofertei programului către cetățeni ai unor state care sunt deja pe lista de sancțiuni a UE (ex: Emiratele Arabe Unite) și sprijinul, formal și informal, acordat la cel mai înalt nivel politic de la Chișinău ridică multe semne de întrebare pentru autoritățile de resort și serviciile secrete din statele membre UE și NATO […] Posibilitatea ca de privilegiul pașaportului Republicii Moldova să beneficieze persoane cu un trecut criminal din spațiul CSI ori alte zone cu probleme de criminalitate, și care vor avea posibilitatea de a își extinde activitatea în spațiul comunitar este extrem de ridicată.

Având în vedere situația politică și militară actuală din spațiul estic, putem specula că de acest program se vor arăta interesate și serviciile secrete ale unor state implicate în conflictele regionale (ex: Ucraina), precum cele ale Federației Ruse și nu numai”, a completat Mihai Isac.

Cu toate acestea, Isac vede și părți bune în această sagă a dobândirii cetățeniei moldovenești.

„Prin implementarea unui program deficitar la capitolul transparență, autoritățile moldovenești invită practic serviciile secrete ale statelor NATO și UE să acorde o atenție sporită flancului estic al celor două blocuri. Acest lucru va avea și efecte pozitive, în sensul scăderii criminalității la frontiera estică a României.

Ascunderea identității solicitanților nu poate însă decât să îngrijoreze autoritățile UE, având în vedere nivelul de sofisticare la care au ajuns operațiunile organizațiilor criminale ori ale organizațiilor teroriste, inclusiv cele islamice radicale, îndreptate împotriva statelor europene”, a conchis Mihai Isac.

Articolul este semnat de Mădălin Necșuțu și Angela Barbaiani

Lasă un comentariu